Boala parodontală sau paradontoza, aşa cum este ea cunoscută popular, este unul dintre motivele principale pentru care românii ajung în cabinetul stomaologic. Afecţiunea se manifestă prin inflamaţia gingiilor, modificarea culorii acestora, cât şi a texturii. În loc să fie roz şi ferme, aşa cum sunt în mod normal, acestea capată o culoare roşie-violacee şi devin mai moi. Treptat, gingiile încep să se desprindă de pe dinţi şi apar durerile. Ultimul stadiu al parodontozei se manifestă, iniţial, prin mobilitatea dinţilor şi, într-un final, prin pierderea lor.
Articol realizat prin participarea domnului doctor Cristian Irimia, medic stomatolog în clinicile ABC Eurodent:
Boala parodontală sau paradontoza, aşa cum este ea cunoscută popular, este unul dintre motivele principale pentru care românii ajung în cabinetul stomaologic. Din păcate, cei mai mulţi cer tratament atunci când este prea târziu. O arată cifrele: 8 din 10 români suferă de această boală. Tratamentul este foarte complex şi destul de costisitor, însă dacă se intervine la timp, boala parodontală poate fi ţinută sub control.
Paradontoza apare, în principal, din cauza unei igiene orale precare. Dacă nu eliminăm eficient flora bacteriană, aceasta va duce la apariţia tartrului şi, mai departe, la apariţia problemelor gingivale ce duc la paradontoză. Un prim semn ar fi sângerarea gingiilor după periaj. Dacă foloseşti o periută moale, însă gingiile tot sângerează, este semn că trebuie să mergi cât mai repede la stomatolog. Aceasta etapă se poate transforma uşor în gingivită. Afecţiunea se manifestă prin inflamaţia gingiilor, modificarea culorii acestora, cât şi a texturii. În loc să fie roz şi ferme, aşa cum sunt în mod normal, acestea capată o culoare roşie-violacee şi devin mai moi. Treptat, gingiile încep să se desprindă de pe dinţi şi apar durerile. Dacă ajungi la dentist în acest stadiu, tratamentul constă în detartraj şi periaj profesional, eliminarea infecţiei şi tratarea dinţilor cu probleme.
În următorul stadiu, afecţiunea evoluează spre rădăcina dintelui. Gingia se retrage tot mai mult şi apar pungile parodontale. Aici se acumulează bacterii, tartru, fragmente de os necrozat si apar durerile tot mai puternice, infecţia fiind destul de avansată. Tratamentul presupune curăţare subgingivală pentru eliminarea infecţiei, administrarea de antibiotic, adiţie osoasă sau gingivectomie.
Până în acest punct, boala parodontală poate fi ţinută sub control, fără prea mari complicaţii sau costuri. Stadiile următoare sunt extrem de neplăcute şi merg până la infecţii destul de serioase, pierderea dinţilor şi a unor cantităţi mari din os. Astfel, ultimul stadiu se manifestă, iniţial, prin mobilitatea dinţilor şi, într-un final, prin pierderea lor. În această etapă, medicul decide, în funcţie de particularităţile pacientului, dacă este nevoie de extracţie sau dinţii pot fi salvaţi prin tratamente protetice. În cazul extracţiei, pentru înlocuirea dintelui se recomandă implantul dentar, urmat de coroană.
Fiind, aşa cum spuneam mai sus, o afecţiune ce apare din cauza igienei orale precare, recomand pacienţilor periajul de două ori pe zi, folosirea aţei şi a apei de gură, precum şi alimentaţia echilibrată şi evitarea tutunului. Sunt activităţi ce reduc considerabil riscul apariţiei parodontopatiilor. Mai trebuie menţionat aici şi factorul genetic, însă şi acest aspect poate fi ţinut sub control printr-o igienă orală riguroasă şi controale periodice.
