Simptomul principal al polipilor alergici la adulţi este obstrucţia nazală (nasul înfundat) care se va însoţi şi cu simptomele clasice ale rinitei alergice: strănut repetitiv, rinoree apoasă, prurit nazal şi, când aceştia vor invada sinusurile paranazale şi le vor umple, vor crea o durere facială şi o presiune. În 90% din cazuri, motivul formării lor este reacţia alergică a mucoasei nazale, însoţind rinita alergică şi astmul bronşic.
Articol realizat prin participarea doamnei doctor Ana Maria Apostol, medic primar ORL, competenţă Chirurgie endoscopică, Audiologie, Chirurgie ORL pediatrică pe care o puteţi găsi în cadrul Clinicilor Medlife, dar şi la adresa www.alertaorl.ro:
Vin mulţi pacienţi în cabinetul meu plângându-se că au în permanenţă nasul înfundat. Unii dintre ei sunt ferm convinşi că polipii sunt de vină pentru această obstrucţie nazală.
Vreau însă să vă anunţ că la adulţi nu mai avem această problemă, pe care o aveam în copilărie. Problema polipilor, care, în termeni medicali, se numesc vegetaţii adenoidiene situate în cavitatea din spatele nasului, apare doar la copii. Până la vârsta de adult aceştia dispar.
Problema nasului înfundat la adulţi este dată în principal fie de existenţa unei deviaţii de sept nazal (o curbură a peretelui median care desparte cele două fose nazale), fie de rinita hipertrofică (mărirea în volum a cornetelor nazale), fie o combinaţie a acestora. Însă mai poate apărea un al treilea factor de obstrucţie nazală şi anume polipii alergici, care însă sunt constituiţi dintr-o cu totul altă structură decât a aşa-zişilor polipi ai copiilor. Aceşti “polipi” sunt situaţi în interiorul foselor nazale şi a sinusurilor şi sunt o degenerare a mucoasei nazale (a peretelui lateral) şi a mucoasei sinusale. Ei se constituie în nişte structuri care au o formă de lacrimă şi se pot multiplica unul lângă altul, luând forma unui strugure.
Apariţia acestor polipi intranazali şi sinusali se face lent, progresiv. Astfel, iniţial, ei vor apărea ca un mic săculeţ plin cu lichid care se leagă de peretele lateral al nasului şi va fi situat în porţiunea superioară a fosei nazale, fără să dea vreun semn de obstrucţie nazală. Însă, dacă nu vor fi trataţi, ei se vor multiplica şi se vor mări în volum, ocupând încetul cu încetul fosa nazală şi vor da primele semne ale obstrucţiei nazale. Aceste formaţiuni polipoide sunt benigne şi, în 90% din cazuri, motivul formării lor este reacţia alergică a mucoasei nazale (deci ei însoţesc rinita alergică şi astmul bronşic).
Simptomul principal al acestor “polipi” este obstrucţia nazală (nasul înfundat) care se va însoţi şi cu simptomele clasice ale rinitei alergice: strănut repetitiv, rinoree apoasă, prurit nazal şi, când aceştia vor invada sinusurile paranazale şi le vor umple, vor crea o durere facială şi o presiune.
Diagnosticul de polipoză nazală se va face printr-un examen clinic ORL, rinoscopie anterioară şi printr-un examen endoscopic nazal, unde se vor vedea aceste formaţiuni polipode, translucide, care “atârnă” în afara mucoasei nazale. Acest examen va fi completat şi de un examen radiologic/ tomografie computerizată a sinusurilor nazale, pentru a putea observa extinderea în interiorul sinusurilor a acestor formaţiuni.
Aceşti polipi nazali au tratament: medicamentos sau chirurgical, depinde în ce stadiu îi găsim când pacientul hotărăşte să vină la un consult ORL. Tratamentul medicamentos va da roade şi îi va micşora dacă aceştia sunt mici, când sunt situaţi în porţiunea superioară a fosei nazale. Tratamentul este similar celui aplicat în cazul rinitei alergice. Se va indica un tratament antihistaminic şi cortizonic oral şi, de asemenea, un tratament local, intranazal, cortizonic.
Însă mulţi pacienţi se prezintă târziu la medicul specialist ORL, se prezintă în stadiul în care aceşti polipi au crescut în dimensiuni, au ocupat toată fosa nazală şi nu numai, şi sinusurile paranazale. În acest moment este necesară intervenţia chirurgicală pentru extragerea lor. Acest procedeu chirurgical se numeste FESS şi se va practica sub control endoscopic. În principiu, aceşti polipi se vor extrage de la nivelul mucoasei nazale şi din interiorul sinusurilor, cu diferite instrumente, în funcţie de extensia polipilor şi structura acestora. Această intervenţie se va efectua sub anestezie generală.
Poate vă întrebaţi ce se poate întâmpla dacă nu venim la doctor într-o astfel de situaţie. Complicaţiile acestei polipoze naso-sinusale sunt obstrucţia nazală din ce în ce mai mare şi mai permanentă, care nu se va ameliora cu nimic, cu niciun spray vasoconstrictor pentru că aceştia nu vor reacţiona la astfel de spray-uri. Va apărea şi cefaleea permanentă, oboseala, lipsa de concentrare, pierderea mirosului şi risc mai mare de răceli, risc mai mare de apariţie a sinuzitelor, care nu vor trece niciodată până la capăt.
Sfatul meu: Totul se rezolvă mult mai repede şi mai usor dacă ajungem mai repede la medic. Această polipoză naso-sinusală nu va dispărea fără a urma un tratament, un tratament bine ales depinzând de stadiul în care sunt aceşti polipi. De multe ori în momentul în care pacientul se prezintă la medic aceşti polipi sunt mari şi bine dezvoltaţi şi singura metodă de terapie este cea chirurgicală.
