Nu există un regim standard în sindromul colonului iritabil care să garanteze dispariţia simptomelor, practic fiecare pacient va trebui să evite alimentele care îi generează simptomatologia şi să le consume pe cele pe care le tolerează. În funcţie de particularitatea fiecărui pacient, regimul poate fi urmat pe o perioadă mai lungă de timp sau nu.
Este cunoscut faptul că sindromul de intestin iritabil este frecvent asociat stresului şi poate apărea sau se poate agrava în timpul unei perioade solicitante din punct de vedere emoţional. Este important ca pacienţii să evite alimentele care agravează simptomele în special în acea perioadă.
Articol realizat prin participarea domnului doctor Alexandru Popa, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice, clinica Smart Nutrition:
În ce constă regimul alimentar în IBS?
Regimul alimentar în IBS nu este un regim standard, ci ar trebui adaptat fiecărui pacient în parte. Există totuşi nişte recomandări generale, pe care fiecare pacient cu această afecţiune ar trebui să le urmeze:
• să aibă mese regulate;
• să evite cinele târzii;
• să consume suficiente lichide (între 1.5-3 l/zi), cu evitarea consumului de băuturi carbogazoase, cafea şi alcool.
Există anumite alimente care pot agrava simptomele sindromului de colon iritabil şi anume: alcoolul, cafeina, condimentele, alimentele cu conţinut crescut de grăsimi, laptele, sucurile de fructe, îndulcitorii artificiali, legumele care fermentează – varza, varza de Bruxelles, porumbul, ceapa, leguminoasele.
De asemenea, alimentele bogate în fructoză (mere, pere, miere, mango, fructe uscate) sau fructani (grâu, secară, ceapă, praz, sparanghel, anghinare) pot fi responsabile de apariţia şi agravarea simptomelor.
Dacă după urmarea acestor sfaturi simptomatologia nu se îmbunătăţeşte, se poate încerca o dietă „de eliminare”, în care, timp de 2-4 săptămâni se exclud complet 1 sau 2 alimente suspicionate, după care se reintroduc, pentru a vedea în ce măsură acestea sunt responsabile pentru IBS. Acest tip de dietă ar trebui urmată cu ajutorul unui nutriţionist, mai ales dacă deja au fost excluse anumite alimente, pentru a preveni apariţia carenţelor nutriţionale.
Ce rol joacă alimentaţia în procesul de prevenţie al episoadelor de diaree sau constipaţie? Este posibilă ţinerea sub control a bolii doar prin regim alimentar?
Alimentaţia joacă un rol important în prevenţia episoadelor de diaree sau constipaţie. Pot exista anumite alimente „trigger”, care declanşează simptomatologia după ce sunt consumate şi acestea ar trebui evitate. Cele mai frecvente au fost expuse anterior, însă pot fi şi alte alimente care să genereze simptomatologia, specifice fiecărui individ. De asemenea, există persoane cu IBS care tolerează bine anumite alimente din cele pe care le suspicionăm ca fiind „trigger” pentru apariţia episoadelor de diaree sau constipaţie sau a disconfortului abdominal.
După cum am spus, nu există un regim standard care să garanteze dispariţia simptomelor, practic fiecare pacient va trebui să evite alimentele care îi generează simptomatologia şi să le consume pe cele pe care le tolerează.
De exemplu, creşterea consumului de fibre este recomandată în IBS cu predominenţa constipaţiei, însă este contraindicat în IBS cu predominenţa diareei.
Trebuie urmat pe o anumită perioadă de timp sau întreaga viaţă?
În funcţie de particularitatea fiecărui pacient, regimul poate fi urmat pe o perioadă mai lungă de timp sau nu. Este cunoscut faptul că sindromul de intestin iritabil este frecvent asociat stresului şi poate apărea sau se poate agrava în timpul unei perioade solicitante din punct de vedere emoţional. Este important ca pacienţii să evite alimentele care agravează simptomele în special în acea perioadă. Dacă simptomatologia este cvasi-permanentă şi nu este influenţată de partea emoţională, atunci regimul este bine să fie urmat pe o perioadă mai îndelungată.
Ce sfaturi aveţi pentru pacienţi?
Pacienţii cu IBS ar trebui în primul rând să îşi corecteze obiceiurile alimentare care ar putea favoriza apariţia simptomatologiei. Aceştia ar trebui să aibă cele 3 mese principale ale zilei, să consume cel puţin 2 litri lichide pe zi şi să evite alimentele care agravează simptomatologia. De asemenea, creşterea nivelului de activitate fizică şi combaterea sau evitarea stresului ajută foarte mult la prevenirea apariţiei simptomatologiei.
De asemenea, este bine de ştiut faptul că simptomele sindromului de colon iritabil sunt similare cu cele ale altor boli, precum: boala celiacă (intoleranţa la gluten), boli inflamatorii intestinale (boala Crohn sau rectocolita ulcerohemoragică), intoleranţa la lactoză, cancerul colorectal, diverticulita sau anumite afecţiuni ginecologice (endometrioza, afecţiuni inflamatorii pelvine, cancer ovarian etc.). Astfel, în cazul unui IBS cu simptome persistente, care nu cedează în urma intervenţiei asupra regimului şi a stilului de viaţă, se pot recomanda investigaţii suplimentare pentru diagnosticarea unei posibile alte afecţiuni care prezintă manifestări clinice asemănătoare.
