Depunerile de colesterol pot conduce la simptome care variază de la ameţeală, tulburări de vedere, vorbire, confuzie, episode sincopale, până la accidente vasculare majore. Beneficiul maxim al operaţiei de revascularizare carotidiană apare dacă este efectuată în primele 14 zile de la instalarea simptomelor, iar durata de recuperare în urma acesteia este de 24-48 de ore.
Articol realizat prin participarea domnului doctor Mihai Cucu, medic chirurg vascular Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica:
Probleme ce apar la nivelul arterelor carotide
Arterele carotide sunt vasele de sânge ce irigă creierul şi faţa. În timp, depunerile de colesterol pe aceste vase duc la îngustarea lumenului circulat şi, în consecinţă, reduc fluxul sangvin la nivel cerebral ce determină apariţia simptomelor. Acestea variază de la ameţeală, tulburări de vedere, vorbire, confuzie, episode sincopale, până la accidente vasculare majore, invalidante (pareza unuia sau a mai multor membre, stări comatoase). De la primele simptome, pacientul trebuie încurajat să solicite consultul unui medic de specialitate ce recomandă investigaţii imagistice (ecografie Doppler, angioCT) în vederea diagnosticului şi a atitudinii terapeutice adecvate. Managementul stenozei carotidiene cuprinde tratament medicamentos adecvat, proceduri de revascularizare carotidiană, însoţite de schimbarea stilului de viaţă şi controlul patologiilor asociate.
Revascularizarea carotidiană – o necesitate în prevenţia accidentelor vasculare cerebrale
Majoritatea pacienţilor au un beneficiu maxim dacă revascularizarea carotidiană este efectuată în primele 14 zile de la instalarea simptomelor. De aceea este foarte important atât să cunoaştem debutul simptomelor, cât şi opţiunile de prevenţie a unor accidente vasculare ulterioare.
Procedurile principale de prevenţie se referă la revascularizarea carotidiană prin implantarea de stent si endarterectomia carotidiană. Stentarea carotidiană (angioplastia percutanată cu stent) este o procedură minim invazivă ce presupune puncţia unei artere de la nivelul mâinii sau a membrului inferior, şi direcţionarea stentului la nivelul stenozei carotidiene prin intermediul unui ghid, totul sub control radiologic. Complicaţiile acestei proceduri sunt reprezentate de cele de la nivelul locului de puncţie arterială (echimoză, hematom, disecţie arterială), dar şi miocroembolii cerebrale rezultate în urma instrumentării carotidiene.
”Endarterectomia carotidiană presupune îndepărtarea plăcii de aterom ce realizează stenoza, printr-o incizie minimă la nivel cervical, după introducerea unui shunt ce asigură vascularizaţia cerebrală pe parcursul intervenţiei chirurgicale. Aceasta se realizează sub anestezie generală sau loco-regională. Complicaţiile intervenţiei chirurgicale includ lezarea unor filete nervoase de la nivel cervical, echimoză la nivelul plagii, microembolii rezultate în urma manipulării arterei carotide”, a explicat Dr. Mihai Cucu, chirurg vascular Spitalul de Boli Cardiovasculare Angiomedica.
Recuperarea după această intervenţie chirurgicală este de 24-48 ore, timp în care pacientul este atent monitorizat (drenaj, aspectul plăgii, semne neurologice nou instalate, valori tensionale); el este încurajat să se hidrateze, să se alimenteze şi să se mobilizeze treptat, urmând să revină la activitatea normală de zi cu zi, cât de curând posibil.
Indiferent de tipul de procedură pentru care optează medicul curant, în acord cu pacientul, strategia postoperatorie este identică pentru cele două proceduri. Îndepărtarea factorilor de risc, regimul alimentar şi complianţa la tratamentul medicamentos adecvat reprezintă elementele de temelie în managementul bolii cerebrovasculare operate. De asemenea, este obligatoriu controlul periodic prin ecografie Doppler, atât al axului carotidian revascularizat cât şi cel contralateral, pentru prevenţia unui AVC contralateral.
