Bronhopneumopatia cronică obstructivă, astmul bronşic şi cancerul pulmonar sunt principalele afecţiuni pulmonare din prezent, afirmă Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu, Preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie. Particulele fine în suspensie au fost desemnate carcinogene de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), iar alături de fumat sunt principalii factori care provoacă boli pulmonare. Cancerul pulmonar are cea mai mare rată de mortalitate, fiind diagnosticat în 75% din cazuri extrem de târziu.
Care sunt principalele afecţiuni pulmonare pe care medicii pneumologi le constată în prezent?
În România, poate printre cele mai frecvente afecţiuni pe care le avem în practica de zi cu zi, sunt BPOC (bronhopneumopatia cronică obstructivă), astmul bronşic şi cancerul pulmonar.
Dar, chiar dacă nu este foarte des întâlnită, afecţiunea denumită fibroză pulmonară idiopatică este o afecţiune extrem de severă şi care uneori, din păcate, comportă un prognostic mai rău decât al multor cancere.
Ne puteţi explica şi care sunt principalele cauze ale acestor afecţiuni?
Dacă vorbim despre BPOC şi despre cancerul pulmonar, acestea sunt interdependente, pentru că ambele au ca numitor comun fumatul în cea mai mare parte a cazurilor.
Din ce în ce mai mult vine din urmă ideea de poluare ca factor cauzator al BPOC-ului, atât cea indoor, cât şi cea outdoor, dar şi a cancerului pulmonar.
Nu prea se ştie, dar deja OMS şi Agenţia Internaţională de Cercetare în Cancer au declarat ca fiind carcinogene (cauzatoare de grup 1) aşa-numitele particule fine în suspensie (fine particle matter) sub 2.5 microni.
Acestea sunt particulele poluante din atmosferă şi care sunt formate dintr-un amestec de pulberi şi de picături lichide care plutesc în atmosferă.
Aş vrea să insist asupra acestui aspect deoarece nu se cunosc multe despre el, pentru că nu este vizibil. Dacă fumul sau funinginea le putem vedea şi sesiza, le mirosim, pe acestea nu putem.
Ca să înţelegeţi ce înseamnă 2.5 microni, trebuie să ne gândim că aceste particule poluante nu pot fi văzute decât cu microscopie electronică. Un fir de păr măsoară în jur de 70 de microni.
Deci aceste particule poluante sunt de 30 de ori mai mici decât un fir de păr. Este imposibil să le vedem. Răul cel mai mare îl fac când sunt din ce în ce mai mici pentru că ajung distal, profund la nivelul plămânului, la nivelul alveolelor şi trec şi în sânge.
Pe lângă particulele poluante, există emisiile diesel, mai ales de la motoarele care nu au EURO 5 sau 6, filtre performante, au fost declarate de OMS ca fiind cancerigene.
Poluarea şi fumatul conduc la apariţia BPOC-ului. Dar BPOC-ul este considerat chiar înaintea fumatului, fiind principalul factor de risc pentru apariţia cancerului pulmonar.
Iar dintre toate tipurile de cancer, acesta este cel mai rău. Este diagnosticat în aproximativ 75% din cazuri extrem de târziu, în stadii inoperabile, iar supravieţuirea acestor pacienţi la 5 ani este de 5% la 5 ani. Deci are rata de mortalitate cea mai mare dintre toate cancerele şi se depistează foarte târziu.
Povestiţi-ne despre astmul bronşic
Şi acesta este o afecţiune des întâlnită. Acesta apare la segmentul de populaţie tânără. Şi are tot o conotaţie cronică, dar se manifestă din când în când.
Iar aici începe marea problemă a pacienţilor cu astm, pentru că nu înţeleg de ce trebuie să îşi facă tratamentul tot timpul când ei simt că sunt bolnavi doar din când în când.
De fapt boala se află acolo în permanenţă, ea se manifestă din când în când şi, dacă nu o tratezi conform unei boli care necesită tratament zilnic, se va accentua şi severitatea va creşte.
Sunt şi aici două probleme extrem de importante, respectiv profilul pacientului astmatic fumător, care de obicei nu va avea o evoluţie atât de dramatică cum au toţi pacienţii cu astm, ci va avea o evoluţie severă, şi una la care tratamentul nu are un efect atât de benefic cum are pentru majoritatea pacienţilor cu astm.
Evident, dacă aceşti pacienţi astmatici continuă să fumeze, fac aşa-numitul sindrom overlap, asocierea dintre astm şi BPOC. Este în panoplia pacienţilor cu boli obstructive prognosticul cel mai sever şi cu calitatea vieţii cea mai proastă pentru că au simptome şi din partea astmului şi a BPOC-ului şi, mai ales, au exacerbări, agravări, atât ale BPOC, cât şi ale astmului.
Revenind la pacienţii cu astm, există categoria celor cu astm uşor, mild asthma, cei care simt că nu au nimic şi la un moment dat apare în plină sănătate aparentă o agravare a astmului atât de severă încât poate fi ameninţătoare de viaţă.
Este exact categoria pacienţilor care nu înţeleg de ce trebuie să se trateze, pentru că în majoritatea timpului simt că nu au nimic.
Cât de mult a crescut în ultimul deceniu procentul acestor boli?
Mai degrabă cred că a crescut diagnosticul lor. Faptul că am început să le diagnosticăm mult mai frecvent.
Şi la cancerul pulmonar, şi la BPOC se întâmplă să avem pacienţi peste 80 de ani, ceea ce înainte nu s-ar fi întâmplat niciodată. Aşadar că este în primul rând vorba de o creştere a ratei de diagnostic, dar evident că pe măsură ce creşte această tendinţă a fumatului şi revin la poluarea atmosferică.
Vedeţi, inclusiv poluarea, gazele de seră atrag după sine acele schimbări climaterice şi acestea au un efect dezastruos asupra plămânului.
Ce afecţiuni poate asocia fumatul pasiv?
Orice boală care este legată indisolubil de fumatul activ este automat legată şi de fumatul pasiv, aşa că semnalul de alarmă este clar.
Ce sfaturi aveţi cu privire la sănătatea pulmonară?
În primul rând, profilul unui plămân sănătos apare din viaţa intrauterină. Viitoarele mămici trebuie să evite în a sta într-un mediu în care se fumează.
În al doilea rând, nutriţia şi tot ceea ce înseamnă starea mentală a mamei atrage după sine o anumită dezvoltare a fătului care se traduce şi în această dezvoltare normală a plămânului.
Dacă părinţii au probleme alergice sau probleme pulmonare, acest copil trebuie, pe de-o parte, evaluat de medicul specialist, iar pe de altă parte ferit de toate ispitele sau de toate expunerile care ar putea să-i accentueze sau să-i cauzeze apariţia de astm bronşic: fumat, un mediu curat atât intradomiciliar, cât şi afară - şi insist asupra ideii de confort mental.
O viaţă petrecută într-un mediu normal şi prietenos familial atrage după sine un comportament normal al copilului, mai ales absenţa dorinţei de a se apuca de fumat din spirit de frondă, de a merge în locuri unde se întâmplă acest lucru.
