Fiecare femeie se naşte cu o rezervă ovariană iniţială. Odată cu înaintarea în vârstă, aceasta scade, la fel şi calitatea ovulelor. O femeie de 30 de ani are 12% din rezerva ovariană cu care s-a născut, iar la 40 de ani ajunge la doar 3%.
Datele colectate de Societatea Europeană de Reproducere Umană şi Embriologie arată că, din numărul total de FIV-uri făcute la nivel european, aproximativ 8% sunt cu ovocite donate, adică în jur de 40.000 de proceduri. Rata de succes în vederea obţinerii unei sarcini în cazul ovocitelor donate este destul de ridicată, şi anume una din două proceduri a fost reuşită. 33% dintre sarcinile obţinute au fost cu ovocite proaspete, 25% cu embrioni congelaţi şi 21% cu ovocite congelate.
Articol realizat prin participarea dr. Chadi Muheidli şi dr. Denisa Nica, coordonatorii proiectului Fertilizare in vitro cu ovocite donate.
“Vorbim doar de statistici, asta nu înseamnă că nu există femei care obţin o sarcină pe cale naturală după 40 de ani. Realitatea este că, din punct de vedere biologic, ideal este să facem un copil până în 32-33 de ani. După, fiecare an contează”, spune dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.
Ce presupune o sarcină după 40 de ani
Femeile trecute de 40 de ani întâmpină dificultăţi în a rămâne însărcinate fără să urmeze un tratament de stimulare a fertilităţii. După vârsta de 45 de ani, lucrurile iau o altă întorsătură: apariţia unei sarcini este aproape imposibilă cu ovocite proprii.
Femeile care rămân însărcinate după 40 de ani sunt predispuse diabetului gestaţional şi hipertensiunii arteriale. Naşterea prematură sau prin cezariană este mai des întâlnită în rândul acestor femei.
Sarcina după 40 de ani are un risc crescut de oprire din evoluţie. Aproximativ 35% dintre femeile însărcinate care au între 40 şi 44 de ani suferă un avort spontan. Procentul urcă la 53% în cazul femeilor trecute de 45 de ani.
Riscurile unei sarcini după 40 de ani apar şi pentru viitorul bebeluş. Predispoziţia la malformaţii congenitale este una ridicată. „Orice cuplu poate da naştere unui copil cu sindrom Down, dar riscul este mai mare la vârstele extreme: mai puţin de 16 ani şi peste 35 de ani”, spune dr. Denisa Nica, medic primar obstetrică-ginecologie.
Explicaţia constă în faptul că la 20 de ani, 80% dintre ovocitele unei femei sunt sănătoase. Procentele scad după vârsta de 35 de ani. În aceste condiţii, o sarcină apărută după 40 de ani va fi mai atent monitorizată. Cele mai multe dintre malformaţiile congenitale pot fi identificate încă din perioada intrauterină, cu ajutorul unor investigaţii de specialitate.
Cum poţi duce o sarcină la termen după 40 de ani
Femeile trecute de 40 de ani, care nu au copii, ar trebui să îşi facă un test de AMH. Această analiză de sânge verifică rezerva ovariană şi ajută la o estimare cât mai realistă a şanselor pe care le mai au ca să devină mame pe cale naturală.
Declinul fertilităţii începe după 35 de ani, iar la 40 de ani, unele femei sunt în pragul menopauzei. În aceste condiţii, medicii recomandă femeilor între 35 şi 40 de ani să se adreseze unui specialist în probleme de infertilitate după 6 luni de încercări nereuşite. După 40 de ani, este indicat un control în momentul în care decidem că ne dorim un copil.
Şansele unei femei de a deveni mamă chiar şi prin proceduri de reproducere umană asistată sunt şi ele reduse după 40 de ani. Astfel, probabilitatea apariţiei unei sarcini prin inseminare artificială este de 5%. Procentul este scăzut şi în cazul fertilizării in vitro (FIV) cu ovocite proprii, respectiv 15% pe ciclu.
Fertilizarea in vitro cu ovocite donate este una din procedurile cu rată mare de succes, de peste 39% pe ciclu de FIV. Cumulat, dacă avem embrioni congelaţi, şansele cresc până la 80%. Cele mai populare destinaţii pentru FIV cu ovocite donate proaspete sunt Cehia, Grecia şi Spania. Probabilitatea unei sarcini cu ovocite donate proaspete este cu 9-12% mai mare decât în cazul ovocitelor donate congelate.
„Noi, ca medici, avem nişte termeni foarte clari peste care nu putem să trecem şi nu recurgem la tratamente de stimulare sau de fertilizare in vitro cu ovocite proprii în condiţiile în care rezerva ovariană este foarte scăzută. De exemplu: un AMH de 0,01 face inutilă orice încercare de procedură de fertilizare cu ovocite proprii. În acest caz, consiliem pacienta pentru ovocite donate sau embrioni donaţi”, spune dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrică-ginecologie.
FIV cu ovocite donate este o procedură de reproducere umană asistată prin care sunt folosite ovocite de la un terţ. Ovocitele respective sunt fertilizate cu materialul biologic al partenerului. În cazul în care există şi o patologie masculină asociată, cuplul poate să apeleze la embrioni donaţi.
Datele colectate de Societatea Europeană de Reproducere Umană şi Embriologie arată că, din numărul total de FIV-uri făcute la nivel european, aproximativ 8% sunt cu ovocite donate, adică în jur de 40.000 de proceduri. Rata de succes în vederea obţinerii unei sarcini în cazul ovocitelor donate este destul de ridicată, şi anume una din două proceduri a fost reuşită. 33% dintre sarcinile obţinute au fost cu ovocite proaspete, 25% cu embrioni congelaţi şi 21% cu ovocite congelate.
