Pentru a putea stabili diagnosticul de diabet zaharat este suficient să avem 2 măsurători ale glucozei din sânge cu valori de peste 126 mg/dl (valori măsurate dimineaţa, după 8-10 ore de post alimentar). O altă analiză care ne poate ajuta în diagnostic este hemoglobina glicozilată A1c, care trebuie să fie de cel puţin 6.5%.
Articol realizat prin participarea doamnei Dr. Mihaela Posea, medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice, doctor în medicină, Certificată de Federaţia Mondială a Obezităţii, Clinica Smart Nutrition, www.clinicasmartnutrition.ro
Care sunt simptomele ce pot indica prezenţa diabetului?
Diabetul zaharat este o boală în care glucoza din sânge (care este folosită ca energie de către organism) depăşeşte nivelul normal. Acest lucru se întâmplă atunci când insulina, un hormon secretat de către pancreas, nu mai reuşeşte să introducă în celule glucoza din mai multe motive – fie nu este produsă în cantităţi suficiente, fie nu este produsă deloc, fie organismul este rezistent la insulină.
Când insulina nu mai este produsă deloc, deoarece celulele pancreasului care secretă acest hormon sunt distruse printr-un proces autoimun, spunem că apare diabetul zaharat tip 1. Rezistenţa la insulină este mecanismul prin care apare diabetul zaharat tip 2.
În ambele situaţii, simptomele pe care le putem întâlni sunt: sete şi foame excesive, urinări frecvente, stare de oboseală, scădere în greutate, vedere înceţoşată. Uneori respiraţia pacientului miroase a acetonă, poate prezenta vărsături sau doar stare de greaţă, este deshidratat şi are buzele foarte uscate – acestea sunt simptome ale acidozei metabolice, o complicaţie a diabetului dezechilibrat (în care glucoza din sânge poate atinge valori şi de 400- 500 mg/dl).
Care este intervalul de timp în care acestea se instalează?
Intervalul de timp poate varia de la câteva ore la luni. Uneori, un pacient copil, care nu ştie că are diabet, poate ajunge în spital cu simptome care pot fi interpretate ca o raceală, iar analizele de sânge să arate valori crescute ale glicemiei. Pe de altă parte, există adulţi care resimt o stare de oboseală generală timp îndelungat, 6 sau chiar 12 luni şi numai în ultima perioadă (2-3 luni înainte de a se prezenta la medicul specialist) manifestă sete intensă, urinări frecvente sau scădere în greutate.
Ce investigaţii sunt necesare pentru confirmarea diagnosticului?
Pentru a putea stabili diagnosticul de diabet zaharat este suficient să avem 2 măsurători ale glucozei din sânge cu valori de peste 126 mg/dl (valori măsurate dimineaţa, după 8-10 ore de post alimentar). O altă analiză care ne poate ajuta în diagnostic este hemoglobina glicozilată A1c, care trebuie să fie de cel puţin 6.5%.
Cu ce alte afecţiuni poate fi confundat diabetul?
În cazul copiilor, pentru că nu ne aşteptăm să sufere de diabet, greaţa, vărsăturile, urinările frecvente pot fi atribuite unor afecţiuni pulmonare, digestive sau renale, însă diagnosticul este elucidat în urma măsurării valorii glicemiei din sânge. Adulţii care simt o stare generală de oboseală, însoţită sau nu de un aport mai mare de lichide, pot să ajungă la medic şi după câteva luni deoarece atribuie acest simptom unui somn mai puţin odihnitor sau unei perioade mai stresante la serviciu. Din nou, măsurarea glucozei din sânge, după un post de 8-10 ore, poate pune diagnosticul de diabet zaharat.
În concluzie, diabetul zaharat este o boală ale cărei semne şi simptome pot să se instaleze rapid sau lent, care pot fi întâlnite şi în alte afecţiuni, dar al cărui diagnostic este foarte uşor şi necostisitor, prin efectuarea analizelor deidentificare a glucozei plasmatice şi/sau a hemoglobinei glicozilate A1c.
