Sindromul de burnout este definit drept o stare de epuizare pe plan fizic şi psihic, observată în rândul persoanelor care implică o responsabilitate deosebită şi interacţiuni dese cu oameni. În epoca modernă a ajuns să fie întâlnit constant, conducând la scăderea performanţelor profesionale, afectarea relaţiilor interumane şi a calităţii vieţii.
Articol realizat prin participarea domnului psihoterapeut Cosmin Badea. Poate fi gasită in perioada 20 iulie-19 august, în Vama Veche, în cadrul evenimentului gratuit menit să ajute - Cortul Terapeutic.
Stresul se transformă în burnout
Stresul e partener în viaţa noastră încă de când suntem în burta mamei. Şi ce bine că e aşa! Chiar dacă e greu de crezut, el ne-a ajutat să supravieţium de-a lungul evoluţiei noastre ca specie.
Ne-a ajutat să creştem şi să ne dezvoltăm. Stresul ne ajută să îndeplinim sarcini dintre cele mai diverse şi să le îndeplinim bine în momente pe care noi le percepem ca fiind dificile.
Însă ce ne facem atunci când ritmul alert în care trăim transformă aceste momente în ceva aproape continuu?
Începem şi trăim cu stresul în organism mai mult decât este nevoie şi de cât o putem face. Din partener benefic pentru noi, ajunge să devină un partener agresiv, invaziv, indezirabil şi dăunător.
Sarcinile din ce în ce mai multe de la job, relaţiile tensionate cu partenerii, responsabiliăţile mari, traficul, poluarea, resursele financiare sunt toate factori de stres care, dacă nu sunt menţinuţi la un nivel de echilibru, pot duce la o epuizare emoţională şi fizică a noastră intitulată burnout.
Burnoutul este acea stare în care nivelul solicitărilor emoţionale sau fizice depăşeşte capacitatea resurselor noastre, chiar mai mult decât atât, capacitatea organismului de a se reface, de a avea echilibrul homeostazic şi emoţional.
Apariţia burnoutului este rareori recunoscută de persoana care suferă de acest sindrom. Motivul este unul foarte simplu. În general, acest sindrom afectează persoanele cu comportamente supracompensatorii care doresc să se afirme cât mai mult, să arate că pot, să demonstreze lor şi altora capacităţile fizice, intelecutale şi emoţionale de care dispun.
Aceste persoane nu îşi dau voie să recunoască faptul că sunt obosite, că au nevoie de pauză să se refacă, şi atunci nu îşi vor permite lor să accepte şi să identifice semnele de burnout.
Simptome dificil de identificat
Instalarea treptată a burnoutului face şi mai greu de identificat aceste simptome pentru că într-un fel sau altul organismul se adaptează noilor cerinţe şi situaţii considerând starea actuală ca fiind o stare normală.
Totuşi el ne dă nişte semnale discrete prin care ne anunţă că resursele pe care le deţine se epuizează şi are nevoie de o perioadă de refacere.
Afirmaţii de tipul ”nu mai pot, nu mai vreau, nu am chef, mi-e indiferent poate să cadă şi asteroidul, eu am făcut/zis asta? Nu mai îmi aduc aminte, nu mă interesează, nu mai are sens, nu fac bine ce fac, e totul în zadar” indică prezenţa simptomelor burnout. Uitarea selectivă este unul din simptomele sale caracteristice.
Persoană uită anumite lucruri pe care ea le percepe ca fiind factori stresori prea puternici. De exemplu, uită de o întâlnire pe care o avea programată.
Retragerea sau detaşarea de sarcini chiar şi banale este un alt simptom. Nivelul motivaţiei scade foarte mult, astfel încât persoana nu mai vrea să facă nici lucrurile mici care altă dată îi făceau plăcere.
Un alt simptom mai puţin cunoscut al burnoutului este comportamentul alimentar. Persoana are tendinţa de a consuma mai multe glucide sau grăsimi cu absorbţie rapidă (dulciuri rafinate sau mâncare de tip fast-food).
În burnout apare degradarea relaţiilor cu persoanele din jur. Din cauza comportamentului evaziv, detaşat sau agresiv al persoanei cu sindrom de burnout, cei din jurul acesteia devin la rândul lor agresivi sau neimplicaţi sau frustraţi în raport cu acesta.
Supra-eficientizarea agendei zilnice şi nivelul crescut al nerealizărilor sarcinilor din aceasta agendă sunt de asemenea semne de instalare a sindromului.
Alternarea stărilor de hiper-agitaţie cu a celor de apatie este un alt semnal de alarmă. Alergiile cutanate, hipersensibilitatea olfactivă, hipervigilenţa, consumul în creştere de substanţe psihoactive sunt şi ele la rândul lor simptome de luat în calcul.
În cazul observării unor astfel manifestări, ideal ar fi să apelăm la un specialist.
Tratament şi complicaţii pentru burnout
Abordarea ar fi util să fie de tip holistic, adică să apelăm atât la un psihoterapeut, cât şi la un medic pentru o evaluare completă.
În lipsa unei intervenţii timpurii, adecvate şi personalizate, organismul se poate decompensa. Acest fapt se poate traduce într-un episod psihotic sau depresiv sau boală fizică şi uneori chiar deces.
Ar fi necesar să ştim că există şi un sindrom opus celui de burnout, intitulat boreout. Şi acesta poate duce la decompensări şi de cele mai multe ori acesta se traduce prin episoade depresive. Aşadar ar fi util pentru noi să fim conştienţi că e benefic să căutăm să ne menţinem un echilibru emoţional şi fizic.
Asta nu inseamnă să eliminăm total factorii stresori din viaţa noastră, ci să ştim să punem limite sănătoase altfel organismul va prelua controlul şi va face ce ştie el mai bine pentru a se apăra.
Mulţumim domnului Cosmin Badea pentru colaborare.
