Cele mai frecvente manifestări clinice ale infecţiei cu HPV sunt negii (verucile). Există peste 150 de subtipuri HPV distincte, cu tropism pentru anumite zone ale corpului. Tipurile HPV 1, 2, 4 infectează în mod obişnuit tălpile picioarelor, degetele mâinilor periunghial sau subunghial, tipurile HPV 6 , 11,16,18 infectează zona anogenitală şi provoacă verucile anogenitale (condiloamele acuminate) cu potenţial mutagen, tipurile 3,10 cauzează verucile plane, tipul 7 veruca măcelarului pentru persoanele care manipulează carcase de carne, păsări, peşte.
Articol realizat prin participarea doamnei doctor Pavelina Andrei, medic specialist dermatolog din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă:
Papilomavirusurile umane (HPV) infectează ţesuturile epiteliale ale pielii şi ale membranelor mucoaselor. Cele mai frecvente manifestări clinice ale infecţiei cu HPV sunt negii (verucile). Există peste 150 de subtipuri HPV distincte, cu tropism pentru anumite zone ale corpului.
Tipurile HPV 1, 2, 4 infectează în mod obişnuit tălpile picioarelor, degetele mâinilor periunghial sau subunghial, tipurile HPV 6 , 11,16,18 infectează zona anogenitală şi provoacă verucile anogenitale (condiloamele acuminate) cu potenţial mutagen, tipurile 3,10 cauzează verucile plane, tipul 7 veruca măcelarului pentru persoanele care manipulează carcase de carne, păsări, peşte. Există şi o afecţiune genetică cu transmitere autozomal recesivă destul de rară, Epidermodisplazia veruciforma, incriminate fiind tipurile 5,8 în care verucille plane apar la nivelul zonelor fotoexpuse: faţă, gât, dosul mâinilor cu potenţial de transformare la vârsta adultă (cancere non melanoma).
Negii (verucile vulgare) sunt mici excrescenţe rotunde-ovalare, bine delimitate, culoare rozalie sau brun deschise, cu suprafaţa hiperkeratozică, care prezinta întreruperea cadrilajului normal al pielii şi puncte brun negre pe suprafaţă (capilare trombozate). Pot fi unice sau mutiple (verucile în mozaic plantare), profunde (dureroase) sau superficiale.
Negii apar cel mai frecvent la copiii şi adulţii tineri şi sunt mai des întâlniţi în rândul anumitor profesii, cum ar fi manipulatorii de carne, păsări şi peşti, sau la persoanele care frecventează piscine, bazine de înot, săli de fitness. Condiţiile predispozante sunt afecţiunile care duc la întreruperea tegumentului indemn (dermatita atopica, eczeme), fisuri, tăieturi, răni, zgârieturi, scaderea imunităţii mediate celular. Perioada de incubaţie este între 2-6 luni. La copiii si adultii tineri apare remisie spontană. Recurenţele sunt frecvente.
Diagnosticul diferenţial al verucilor include: skin tags sau acrocordon, clavus, keratoze seboreice, keratoliza punctata, angiofibroame periunghiale, cicatrici, granulom piogenic mic, melanom amelanotic, lichen plan, lichen nitidus.
Motivele obişnuite ale tratamentului includ:
● Durere asociată, disconfort sau insuficienţă funcţională
● Preocuparea pacientului pentru cosmetică sau stigmatizarea socială
● Imunosupresia (un factor de risc pentru verucile extinse, rezistente)
● Negi persistenţi
Există o varietate de intervenţii terapeutice. Printre abordările comune în decizia terapeutică se numără distrugerea chimică sau fizică a ţesutului afectat (acidul salicilic, crioterapia, cantharidina, acidul tricloracetic, chirurgia, electrocauterul, laserul), creşterea răspunsului imunitar local (imiquimod, imunoterapia topică sau intralezională) şi terapia antiproliferativă (fluorouracil local, bleomicina)
În general, abordarea depinde de tipul negilor (veruci vulgare, plantare, plate sau filiforme) şi este influenţată de locaţia acestora, de efectele secundare ale tratamentului, de preferinţă, dar şi de complianţa pacientului la tratament. Pentru copii, capacitatea de a tolera disconfortul influenţează selecţia tratamentului. Riscurile care apar daca nu sunt îndepărtaţi sunt de natură cosmetică, funcţională (durere), impetiginizare (suprainfecţie bacteriană).
Punctul final al tratamentului este absenţa verucilor vizibile. Pe tălpile picioarelor sau palmelor, reapariţia dermatoglifelor normale (liniile pielii) susţine rezoluţia. Cu toate acestea, rezoluţia clinică nu confirmă eradicarea virusului, acesta reapărând în condiţii de scădere a imunităţii.
