Poliomielita este o boală extrem de infecţioasă, cauzată de poliovirusuri, care poate fi prevenită prin vaccinare. Poliovirusurile se pot transmite uşor şi silenţios în zone geografice întinse. Majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome, dar dacă virusul invadează sistemul nervos, poate provoca paralizie flască acută (PFA) în câteva ore. Mai puţin de 1% din infecţii duc la paralizie ireversibilă. Deoarece ultimul caz indigen cauzat de o infecţie cu poliovirus sălbatic în Europa a fost raportat în 1998, acesta a devenit o boală uitată de majoritatea persoanelor din Uniunea Europeană/Spaţiul Economic European (UE/SEE). Regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS Europa) a fost declarată liberă de poliomielită în iunie 2002, ca urmare a succesului programelor de imunizare, de supraveghere şi de răspuns la focare.
Între septembrie şi decembrie 2024, patru ţări din UE/SEE, Finlanda, Germania, Polonia, Spania şi Regatul Unit, au raportat detectarea poliovirusului circulant de tip 2 derivat din vaccin (cVDPV2) în probe de la staţiile de testare a apei reziduale.
Este pentru prima dată când cVDPV2 a fost detectat în ţările UE/SEE în urma supravegherii mediului. Până în prezent, nu au fost raportate cazuri de poliomielită la om, iar UE/SEE continuă să fie liberă de poliomielită, însă astfel de descoperiri necesită o vigilenţă sporită, se arată într-un raport publicat de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).
Poliovirusul se răspândeşte cu uşurinţă prin aer şi prin contactul cu suprafeţe contaminate. Înainte de introducerea vaccinării în masă, poliomielita era una dintre principalele cauze de paralizie şi deces la copii.
Poliomielita a fost declarată eradicată în Europa în 2002 datorită succesului programelor de vaccinare, care poate preveni poliomielita şi complicaţiile pe care le poate cauza.
Autorităţile sanitare spun că ţările europene ar trebui să îşi intensifice eforturile de imunizare şi de supraveghere a virusului poliomielitei (poliovirus) după ce acesta a fost identificat în apele reziduale din trei ţări europene, Germania, Polonia şi Spania şi din spaţiul SEE (Marea Britanie).
Niciuna dintre aceste ţări nu a raportat cazuri reale de poliomielită, o boală extrem de contagioasă care afectează mai ales copiii mici şi care poate invada sistemul nervos şi provoca paralizie în cazuri grave.
Analizele de laborator indică cel mai probabil că virusul a fost introdus în mod repetat dintr-o zonă necunoscută în care această formă specifică a sa este încă în circulaţie. Aceste importuri recente pot reprezenta o ameninţare la adresa sănătăţii publice în UE/SEE şi ar trebui monitorizate îndeaproape, conform unei evaluări a riscurilor publicată recent de ECDC pe această temă.
„Europa a fost liberă de poliomielită timp de peste 20 de ani. Trebuie să rămânem vigilenţi, să menţinem rate ridicate de vaccinare şi să acoperim lacunele de vaccinare existente pentru a preveni orice revenire a acestei boli grave”, a declarat Pamela Rendi-Wagner, directorul ECDC.
Poliovirusul este extrem de infecţios şi se poate transmite uşor şi silenţios în zone geografice extinse. Prin urmare, în timp ce UE/SEE continuă să rămână liberă de poliomielită, este vital să se menţină o imunitate adecvată indusă de vaccin. Poliomielita este o boală potenţial debilitantă şi nu există nicio terapie specifică împotriva virusului.
Vaccinarea este singura metodă eficientă de protecţie împotriva bolilor grave cauzate de poliovirus.
Deşi majoritatea ţărilor UE/SEE raportează o acoperire vaccinală de peste 90% la nivel naţional, datele subnaţionale relevă o imagine mult mai eterogenă, doar 39% din zonele de raportare atingând o acoperire vaccinală de 90%, ceea ce necesită o evaluare constantă a strategiilor de vaccinare şi a acoperirii vaccinale atât din perspectivă naţională, cât şi subnaţională. În plus, conform estimărilor ECDC, este posibil ca aproximativ 600.000 de copii cu vârste cuprinse între 12 şi 23 de luni să nu fi primit un curs complet de vaccinare primară împotriva poliomielitei în 2022 şi 2023.
Riscul global în rândul populaţiilor vaccinate este evaluat ca fiind foarte scăzut, indiferent de gradul de acoperire vaccinală. Riscul global în rândul populaţiilor subvaccinate sau nevaccinate este evaluat ca fiind scăzut în zonele cu acoperire vaccinală ridicată şi moderat în zonele cu acoperire vaccinală scăzută.
Dacă apar cazuri de poliomielită, statele membre ar trebui să activeze planul naţional de răspuns la poliomielită; clinicienii, în special pediatrii, ar trebui să fie informaţi cu privire la posibilitatea apariţiei cazurilor de paralizie flască acută (PFA) cauzate de poliovirus.
Pe baza evaluării, ECDC recomandă autorităţilor de sănătate publică să consolideze programele de vaccinare de rutină a copiilor pentru a atinge şi menţine o acoperire de cel puţin 90% la toate nivelurile societăţii.
De asemenea, se solicită organizarea în timp util a unor campanii de recuperare a imunizării care să vizeze persoanele cu statut vaccinal incomplet sau necunoscut, în special în zonele cu acoperire suboptimală sau în care prelevarea de probe din mediu a detectat virusul.
În plus, autorităţile sunt sfătuite să menţină stocuri adecvate de vaccin poliomielitic inactivat (VPI) şi să se asigure că toate populaţiile cu istoric necunoscut de vaccinare împotriva poliomielitei primesc vaccinul.
Ţările sunt, de asemenea, încurajate să consolideze supravegherea mediului pentru a detecta rapid orice altă introducere sau circulaţie a virusului. Prin îmbunătăţirea sistemelor de colectare a datelor şi de supraveghere, ţările UE/SEE pot identifica mai bine lacunele în vaccinare, pot adapta strategiile de răspuns şi pot comunica eficient cu publicul.
În plus, autorităţile de sănătate publică ar trebui să elaboreze intervenţii adaptate, specifice contextului şi sensibile din punct de vedere cultural pentru a creşte gradul de participare la vaccinare şi să desfăşoare activităţi de comunicare a riscurilor pentru a sublinia importanţa asigurării vaccinării de rutină la timp.
ECDC va continua să colaboreze îndeaproape cu autorităţile naţionale şi cu partenerii internaţionali pentru a monitoriza situaţia, a oferi orientări şi a sprijini eforturile de menţinere a unor niveluri ridicate de vaccinare, se arată în raportul ECDC privind evaluarea riscului pentru sănătatea publică al detecţiilor multiple de poliovirus în apele reziduale din UE/SEE. Prin aceste măsuri colective, UE/SEE urmăreşte să împiedice revenirea poliovirusului în comunităţi şi să le protejeze împotriva unei boli care poate fi în totalitate prevenită.
