Vaccinurile în cazul adulţilor nu mai au caracter de obligativitate, reprezentând vaccinări primare sau rapeluri ale celor din copilărie. Imunitatea post vaccinală diferă de la un vaccin la altul şi poate persista până la 15 ani. Persoanele care suferă de anumite boli au contraindicaţie absolută de vaccinare.
Articol realizat prin colaborarea doamna doctor Marinela Stănculete, Concierge Doctor Intermedicas:
Ce vaccinuri sunt recomandate adulţilor? La ce interval de timp? În cazul în care au beneficiat deja de vaccinurile obligatorii mai există şi altele recomandate? Dar rapeluri la cele din copilărie?
Pentru adulţi nu există vaccinuri obligatorii, ci doar recomandate. Acestea pot fi vaccinări primare sau rapeluri ale vaccinărilor făcute în copilărie. Recomandarea pentru ele este individualizată şi depinde de circumstanţe personale de :
1/sănătate-o persoană are o boală sau un cumul de boli care înseamnă un risc crescut de a face forme severe de boală infecţioasă (pentru care există vaccin) sau complicaţii ale acesteia sau agravarea bolilor cronice de care suferă deja
Exemple:
-o persoană cu boală respiratorie cronică (BPOC, insuficienţă respiratorie, astm bronşic etc.) are indicaţie de vaccinare antigripală, pneumococică
-cei cu boli cornice cardiace (HTA, boală coronariană ischemică, insuficienţă cardiacă congestivă, valvulopatii etc.)- vaccinare antigripală
-cei cu boli cornice hepatice- vaccinare hepatita A, hepatita B
-cei cu boală renală cronică progresivă (insuficienţă renală cronică)-antigripală
2/ epidemiologice-persoana care este membru de familie/prieten/coleg cu un bolnav diagnosticat cu o boală infecto-contagioasă pentru care există vaccine şi care nu a avut acea boală până atunci, precum şi în cadrul epidemiilor (de exemplu, hepatită, holeră etc.) sau după expunere directă cu risc de contaminare cu agentul infecţios (muşcătura de animal), poate beneficia de vaccinare în primele 72 ore-7 zile de la contactul cu bolnavul, efectele vaccinării putând fi de la obţinerea imunităţii complete (deci evitarea apariţiei bolii) până la a face totuşi boala dar cu o formă clinică foarte uşoară
Exemplu: vaccinare varicelă, rujeolă, oreion, rubeolă, hepatita A, rabie
3/ profesionale- persoane care prin natura profesiei sunt expuse la un risc crescut de boli infecto-contagioase transmise pe carl aeriană, alimentară, produse biologice, precum şi la risc crescut de a disemina o astfel de boală
Exemplu: personal medical, personal didactic, personal în servicii alimentare, medii foarte aglomerate etc.
Vaccinări recomandate: antigripal, hepatita A, +/- hepatita B, +/- febră tifoidă, tetanos
4/ călătorii-conform riscului epidemiologic al zonei de deplasare, stipulat de OMS, de la vaccinări “obişnuite” (ex. hepatita A, febră tifoidă, hepatita B, meningită etc.) sau rapeluri ale vaccinărilor din copilărie (difterie, tetanos, poliomielită etc.), până la vaccinări “tropicale” (ex. febră galbenă)
5/sociale- vaccinări în context social - de exemplu, copii instituţionalizaţi (ex.: vaccinări facultative pentru boli cu transmitere alimentară sau aeriană)
6/sarcina - în cadrul pregătirii preconcepţionale este recomandată determinarea titrului anticorpilor Ig G anti-rubeolă şi în cazul absenţei acestora se recomandă vaccinare rubeolică şi contracepţie 3 luni post-vaccinare
-în timpul sarcinii este recomandată vaccinarea antigripală
-în timpul sarcinii în care naşterea pe cale naturală va avea loc în afara spitalului- este recomandată vaccinarea antitetanică (rapel)
a) Vaccinări primare - sunt vaccinuri care se administrează pentru prima dată. Pentru adulţii care au fost vaccinaţi în copiăarie cu vaccinurile supranumite “obligatorii” (cele prevăzute de calendarul naţional de imunizări), vaccinările primare pot fi cu orice alt vaccin decât cele cuprinse în calendarul de imunizări: antigripal, pneumocic, hepatita A, hepatita B (pentru cei născuţi înainte de 1992), febra galbenă, meningita, holera etc.- în funcţie de criteriile menţionate mai sus
b)Rapeluri – reprezintă administrarea uneia sau mai multor doze vaccinale (conform schemelor recomadate de OMS) care determină împrospătarea memoriei immune prin creşterea anticorpilor specifici
Câţi ani persistă imunizarea oferită de un vaccin?
Imunitatea post vaccinală este diferită de la vaccin la vaccin, nu există o medie, în funcţie de aceasta este indicată şi data la care este recomandat rapelul.
Exemple:
-vaccinarea pentru hepatita A- primovaccinarea are 2 doze (0 şi 6-12 luni), imunitate 10-15 ani
-hepatita B- primovaccinare cu 3 doze (schema cea mai folosită 0-1-6 luni), imunitate medie 5 ani
-tetanos- primovaccinare în copilărie (minim 3 doze) urmată de rapeluri la 7, 14 ani. Imunitate 10 ani
-febra tifoidă - primovaccinare 1 doză, imunitate 3 ani
În ce condiţii poate fi redusă imunitatea pe care o oferă un vaccin? Ce măsuri pot fi luate în acest sens?
Imunitatea post vaccinală poate fi redusă de existenţa contraindicaţiilor, de bolile acute febrile, de bolile autoimune severe active, insuficienţele de organ şi de către bolile cu imunodepresie severă. Tratamentul anticoagulant supradozat. Pentru ca acest lucru să nu se petreacă, trebuie ca medicul să decidă adecvat indicaţia de vaccinare şi să depisteze prin anamneză eventualele contraindicaţii.
Ce categorii de persoane trebuie să evite complet vaccinurile? Ce recomandări aveţi pentru acestea?
Nu există categorii de persoane, ci boli care reprezintă contraindicaţie absolută de vaccinare şi pentru aceste situaţii nu există măsuri cu eficienţă similară, ci evitarea contactului cu agenţii patogeni, de la evitarea bolnavilor cu boli infecto-contagioase, până la respectarea riguroasă a normelor de igienă generală, alimentară, sexuală, evitarea zonelor endemice pentru o anumită boală, evitarea profesiilor cu risc crescut. Exemple de astfel de boli: boală neurologică activă, astmul bronşic decompensat, alergiile cunoscute la componentele vaccinului, insuficienţa de organ, bolile imunodebilitante severe, bolile autoimune severe, decompensate, coagulopatiile severe.
