Cancerul de col uterin reprezintă, conform statisticilor, a doua cauză de deces pentru femeile din România. Programul de vaccinare anti-HPV din Australia a demonstrat că se poate eradica acest tip de cancer. În ţara noastră la momentul de faţă vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Naţional de Imunizare, la categoria “grupuri populaţionale la risc”, nefiind însă decontată. Vaccinul este recomandat fetiţelor cu vârsta cuprinsă între 11 – 14 ani, cu acordul părinţilor.
Vaccinul anti-HPV în context european
În cei peste 10 ani de când a fost introdusă vaccinarea anti-HPV, studiile arată că s-au înregistrat progrese remarcabile în lupta împotriva bolilor provocate de infecţia cu HPV în ţări care înregistrează o rată de vaccinare optimă. În acest sens, cel mai bun exemplu este Australia, prima ţară care, datorită unui program de vaccinare anti-HPV început în 2007, ar putea eradica cancerul de col uterin.
Alături de Australia, Noua Zeelandă, S.U.A, Canada, Danemarca, Suedia şi Germania sunt ţări în care eficienţa vaccinării anti-HPV a fost atent monitorizată şi unde au fost confirmate scăderi semnificative ale infecţiilor cu HPV şi a bolilor cauzate de acest virus–reduceri de până la 90% ale infecţiilor cu HPV tip 6/11/16/18, dar şi reduceri de aproximativ 45% ale leziunilor cervicale cu risc scăzut şi de aproximativ 85% a celor cu risc înalt.
Un alt exemplu elocvent este cazul Danemarcei, unde s-a constatat o scădere semnificativă, de aproximativ 60%, a leziunilor precanceroase (atipii celulare), la femeile născute în intervalul 1989 şi 1999 şi care au fost vaccinate, în comparaţie cu cele cărora nu li s-a administrat acest vaccin.
Contraindicaţii cu privire la administrarea vaccinului anti-HPV
Conform studiilor de specialitate, nu s-au consemnat contraindicaţii pentru administrarea vaccinului Gardasil 9 în cazul persoanelor care au fost diagnosticate cu hemofilie. În ceea ce priveşte administrarea acestui vaccin persoanelor cu sistemul imunitar slăbit, există posibilitatea ca vaccinul anti-HPV să nu mai fie la fel de eficient. Este cunoscut faptul că, după vaccinarea unei persoane, sistemul imunitar stimulează formarea de anticorpi împotriva celor nouă tipuri de HPV din componenţa vaccinului, pentru a ajuta la protecţia împotriva bolilor cauzate de aceste tipuri virale. Este posibil ca persoanele cu răspuns imun insuficient să nu prezinte răspuns la vaccin, din cauza utilizării unei terapii imunosupresoare puternice, a unui defect genetic, a infecţiei cu virusul imunodeficienţeiumane (HIV) sau din alte cauze.
În situaţii foarte rare, după vaccinare pot apărea reacţii alergice severe (anafilactice). Tocmai de aceea, ca în cazul oricărui alt medicament, persoanelor care prezintă alergii severe la oricare dintre componentele unui vaccin, nu le este recomandată administrarea vaccinului respectiv. Singura contraindicaţie e reprezentată de hipersensibilitatea la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.
De asemenea, niciunul dintre vaccinurile HPV disponibile pe piaţă nu este recomandat femeilor însărcinate, dat fiind că nici eficienţa, şi nici siguranţa vaccinurilor nu a fost studiată în acest caz. Astfel, vaccinarea trebuie amânată până la sfârşitul sarcinii.
Efecte adverse constatate cel mai frecvent în urma administrării vaccinului Gardasil 9
Cele mai frecvente efecte secundare ale vaccinului anti-HPV sunt cele întâlnite, în general, în cazul administrării majorităţii vaccinurilor injectabile: durere, roşeaţă sau edem (umflătură) la locul înţepăturii, durere de cap sau senzaţie de oboseală, senzaţie de greaţă, dureri musculare sau articulare.
Informaţii despre modul de administrare a vaccinului
Pentru vaccinul anti-HPV este necesară administrarea a două doze în decursul unui an, cu o a doua doză realizată la 6 luni de la prima.
Vaccinarea anti-HPV este recomandată pre-adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 9 şi 13 ani, fiind indicat ca aceasta să se realizezeînainte de începerea vieţii sexuale, pentru asigurarea eficienţei maxime a vaccinului. De asemenea, se pot vaccina atât fetele, cât şi tinerele care au peste 15 ani, dar care nu au fost vaccinate anterior şi nu sunt infectate cu virusul HPV. În cazul acestora, se vor administra trei doze, conform recomandărilor medicului vaccinator.
În România, conform Programului Naţional de Vaccinare, vaccinarea anti-HPV este recomandată fetiţelor cu vârsta cuprinsă între 11 – 14 ani, cu acordul părinţilor.
Necesitatea vaccinului anti-HPV în Programul Naţional de Vaccinare
În fiecare an aproximativ 4000 de femei sunt diagnosticate cu cancer de col uterin şi aproape jumătate dintre ele îşi pierd viaţa în lupta cu această boală cumplită, este absolut necesar ca părinţii să aibă acces gratuit la vaccinarea anti-HPV pentru fetiţele lor. În acest sens, este imperativă elaborarea şi implementarea unui program de imunizare pentru prevenţia bolilor provocate de infecţia cu HPV. România poate lua exemplul Australiei, care va deveni prima ţară din lume ce poate eradica această afecţiune, datorită unui program coerent de vaccinare anti-HPV care se adresează atât fetiţelor, cât şi băieţilor.
Perspective pentru România
Din păcate, România continuă să fie singura ţară din Uniunea Europeană care nu le facilitează părinţilor accesul gratuit la vaccinarea anti-HPV, în contextul în care cancerul de col uterin este a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile românce de toate vârstele şi principala cauză de mortalitate prin cancer, în cazul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 – 44 de ani.
Totuşi, un aspect pozitiv îl reprezintă interesul din ce în ce mai mare al părinţilor în a-şi proteja fetiţele de infecţia cu HPV şi, mai ales, de cancerul de col uterin, o boală care se poate dovedi cumplită, pentru ele, la vârsta adultă.
