Bacteriile intestinale produc compuşi care stimulează celulele imune pentru a distruge virusurile dăunătoare din creier şi din sistemul nervos, potrivit unui nou studiu.
Constatările sugerează că o microbiota sănătoasă şi diversă este esenţială pentru curăţarea rapidă a virusurilor din sistemul nervos pentru a preveni paralizia şi alte riscuri asociate cu boli cum ar fi scleroza multiplă.
O boală care provoacă leziuni progresive la nivelul celulelor nervoase, scleroza multiplă a devenit mai frecventă în ultimele decenii, iar infecţiile virale în creier sau măduva spinării se presupune că declanşează această boală. De asemenea, unii oameni de ştiinţă cred că schimbările în modul în care mâncăm, hiperigenizarea sau utilizarea în creştere a antibioticelor pot provoca schimbări dăunătoare în bacteriile utile care trăiesc în corpul uman, crescând riscul potenţial de scleroză multiplă şi alte boli conexe.
"Am vrut să investigăm dacă bacteriile intestinale ar putea modifica răspunsul imun la un virus din sistemul nervos central şi dacă acest lucru afectează cantitatea de leziuni provocate de virus", spune unul dintre principalii autori David Garrett Brown, un asistent de cercetare în Departamentul de Patologie de la Universitatea din Utah Health, Salt Lake City, SUA, citat de sciencedaily.com.
Pentru a face acest lucru, Garrett Brown şi coautorul Ray Soto au analizat efectul virusului hepatitei E (cunoscută şi sub numele de hepatita şoarecelui) , un virus care infectează celulele sistemului nervos al şoarecelui şi produce simptome de tip scleroză multiplă pe două grupe de şoareci de laborator: unul cu microbita activă şi unul fără bacterii intestinale.
Astfel, cercetătorii au descoperit că şoarecii fără bacterii au avut un răspuns imun slab, nu au putut elimina virusul şi au dezvoltat paralizie agravantă, în timp ce cei cu bacterii intestinale normale au fost mai în măsură să lupte împotriva virusului.
De asemenea şoarecii trataţi cu antibiotice înainte de debutul bolii nu au putut să se apere împotriva virusului. Ei aveau, de asemenea, mai puţine celule imune numite microglia, care marchează virusul pentru a fi distrus de către alte celule imune.
Apoi, echipa a identificat compuşii produşi de bacterii intestinale care ar putea ajuta microglia, iar când au administrat aceşti compuşi utili la şoarecii fără bacterii, au constatat că animalele au fost protejate de daunele neurologice cauzate de virus.
Acest lucru sugerează că semnalele de la bacteriile intestinale sunt esenţiale pentru a clarifica rapid virusurile din sistemul nervos şi a preveni deteriorarea bolilor de tip scleroză multiplă se mai arată în concluziile cercetării.
