Descoperirea unei noi caracteristici a unei mari clase de virusuri patogene poate permite dezvoltarea de noi medicamente antivirale pentru afecţiuni ca răceala obişnuită, poliomielita, dar şi pentru alţi agenţi patogeni, potrivit unui nou studiu realizat de o echipă de cercetători europeni.
Studiul a fost publicată pe 11 iunie în revista ”PLOS Biology”şi a fost realizat de Rana Abdelnabi şi Johan Neyts de la Universitatea din Leuven, Belgia, şi James Geraets şi Sarah Butcher de la Universitatea din Helsinki, scrie sciencedily.com.
Picornavirusurile includ rinovirusuri şi enterovirusuri. Rinovirusurile provoacă anual milioane de cazuri de infecţii ale căilor respiratorii superioare, ”răcelile” şi contribuie la dezvoltarea astmului, iar enterovirusurile sunt responsabile pentru milioane de infecţii, inclusiv cazuri precum meningită, encefalită şi poliomielita. În prezent nu există antivirale care să poată fi utilizate pentru tratamentul sau prevenirea oricăror rino sau enterovirusuri.
Pentru a se înmulţii, virusurile trebuie să interacţioneze cu celulele gazdă, iar în acest mod, trebuie adesea să schimbe forma, iar blocarea acestei capacităţi a virusurilor este, prin urmare, considerată a fi o strategie promiţătoare pentru prevenirea răspândirii acestora.
Într-o cercetare pentru potenţialii candidaţi antivirali, autorii au descoperit un compus care a stabilizat un picornavirus model. Ei au efectuat microscopia crio-electronică (cryo-EM) a complexului virus-medicament pentru a determina modul în care medicamentul şi-a exercitat efectul. Cryo-EM implică combinarea a mii de imagini bidimensionale pentru a dezvolta o imagine tridimensională foarte detaliată a ţintei.
Deşi picornavirusurile au fost studiate de zeci de ani, autorii au descoperit
un "buzunar" necunoscut anterior pe suprafaţa virusului în care compusul a pătruns, stabilizându-l astfel împotriva tipului de modificare a formei care ar permite interacţiunea cu celulele gazdă. Echipa a folosit apoi compusul ca punct de pornire pentru a genera mai multe variante ale moleculei antivirale pentru a maximiza activitatea împotriva unei game largi de picornavirusuri.
O provocare majoră în dezvoltarea medicamentelor antivirale este aceea că viruşii se schimbă rapid, ceea ce face ca un medicament o dată util să devină ulterior ineficient.
Cercetătorii susţin de asemenea că este posibil ca nou-descoperitul "buzunar" să poată bloca mutaţiile care fac picornaviruses rezistente la terapii dezvoltate împotriva lor.
Continuarea activităţii de dezvoltare a acestor compuşi în medicamente eficiente este în curs de desfăşurare. Aceste rezultate deschid o nouă cale pentru proiectarea de antivirale cu spectru larg împotriva rinovirusurilor şi enterovirusurilor, ambele fiind agenţi patogeni umani majori, au mai precizat autorii cercetării.
