Utilizarea antibioticelor (pastile sau capsule) este asociată cu un risc crescut de cancer de colon, dar cu un risc mai mic de cancer rectal şi depinde, într-o oarecare măsură, de tipul şi clasa de medicamente prescrise, sugerează un nou studiu britanic.
Rezultatele sugerează un tipar de risc care poate fi legat de diferenţele în activitatea bacteriilor din microbiota intestinală de-a lungul lungimii intestinului şi reiterează importanţa prescrierii judicioase, afirmă autorii studiului.
În 2010, pacienţii din întreaga lume au consumat aproximativ 70 de miliarde de doze de antibiotice - echivalentul a 10 doze fiecare. Antibioticele au un impact puternic şi de lungă durată asupra microbiotei intestinale, modificând echilibrul bacteriilor atât al celor utile, cât şi al celor dăunătoare.
Cercetătorii au dorit să afle dacă acest lucru ar putea afecta riscul de cancer intestinal şi rectal şi cum.
Studiul s-a bazat pe datele transmise la Clinical Practice Research Datalink (CPRD) între 1989 şi 2012. Aceasta conţine înregistrările medicale anonimizate de aproximativ 11,3 milioane de persoane, adică aproximativ 7% din populaţia Regatului Unit, scrie sciencedaily.com.
Cercetătorii au colectat informaţii de la 28.930 de pacienţi diagnosticaţi cu cancer intestinal (19.726) şi rectal (9254) în timpul unei perioade medii de monitorizare de 8 ani şi de la 137.077 pacienţi, echivalenţi ca vârstă şi sex, care nu au dezvoltat aceste tipuri de cancer.
Antibioticele au fost prescrise la 70% (20.278) din numărul pacienţilor cu cancer intestinal şi rectal şi la 68,5% (93.862) dintre cei fără. Şase din 10 participanţi la studiu au primit mai mult de o singură clasă de antibiotice.
Celor cu cancer de intestin li s-au prescris antibiotice într-o proporţie mai mare, 71,5% faţă de 69%. Nivelurile de expunere au fost comparabile şi în rândul celor care au dezvoltat cancer rectal (67%).
Asocierea dintre cancerul de intestin şi utilizarea de antibiotice a fost evidentă în rândul pacienţilor care au luat aceste medicamente cu mai mult de 10 ani înainte de a le fi diagnosticat cancerul .
Pacienţii care au dezvoltat cancer intestinal au primit mai multe antibiotice care vizează bacterii anaerobe sau aerobe, decât pacienţii fără cancer.
Dar pacienţilor cu cancer rectal li s-au prescris mai puţine antibiotice care vizează bacteriile aerobe.
Localizarea cancerului a fost şi ea asociată cu utilizarea de antibiotice. Astfel, cancerul colonului proxim - prima parte şi cea de mijloc a intestinului - a fost asociat cu utilizarea antibioticelor care vizează bacteriile anaerobe.
Utilizarea antibioticelor nu a fost asociată însă cu cancerul colonului distal - ultima parte a intestinului.
După ce au luat în considerare factorii potenţial influenţi, cum ar fi excesul de greutate, fumatul şi consumul de alcool moderat sau sever, utilizarea de antibiotice pentru o perioadă relativ scurtă (16+ zile) a fost asociată cu un risc crescut de cancer de intestin, cu cel mai puternic impact pentru cancerul colonului proximal.
Reversul a fost valabil pentru cancerele rectale, unde utilizarea antibioticelor care depăşeşte 60 de zile a fost asociată cu un risc cu 15% mai mic comparativ cu neutilizarea antibioticelor.
Când analiza a fost limitată la pacienţii cărora li s-a prescris o singură clasă de antibiotice, spre deosebire de niciun antibiotic, penicilinele au fost asociate constant cu un risc crescut de cancer intestinal al colonului proximal. Ampicilina sau amoxicilina a fost penicilina cel mai frecvent prescrisă acestor pacienţi.
În schimb, riscul mai mic de cancer rectal a fost asociat cu prescripţii de tetracicline.
