Copiii care cresc în zone cu climă mai caldă şi în cartiere prielnice mersului pe jos pot avea o tensiune arterială mai mică decât cei care trăiesc în zonele unde clima este mai rece şi în cartiere cu trafic intens, arată concluziile unui nou studiu realizat la nivel european.
Cercetătorii au examinat datele referitoare la 1.277 de perechi mamă-copil din Marea Britanie, Franţa, Spania, Lituania, Norvegia şi Grecia pentru a vedea ce impact au avut expunerile la factori exteriori precum poluarea aerului şi vremea, la substanţele chimice ca pesticidele şi metalele, dar şi la factorii de viaţă precum dieta şi exerciţiul fizic asupra tensiunii arteriale la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 şi 11 ani.
Echipa de studiu s-a concentrat pe un număr total de 89 de expuneri la nivelul uterului şi 128 de expuneri în timpul copilăriei timpurii.
"Rezultatele noastre arată că, începând cu stadiul fetal, locul în care trăim, alimentele pe care le consumăm, aerul pe care îl respirăm şi compuşii chimici care ajung în corpul nostru pot afecta tensiunea arterială înainte de adolescenţă. Acest lucru este important pentru că dovezile arată că copiii cu hipertensiune arterială sunt mai susceptibili să fie hipertensivi ca adulţi", a declarat Charline Warembourg, autorul principal al studiului şi un cercetător la Institutul de Sănătate Mondială din Barcelona
Expunerea la factori negativi ai stilului de viaţă în sarcină, cum ar fi obezitatea, inactivitatea fizică, alimentaţia precară şi consumul de alcool şi tutun au fost stabilite de mult timp că factori de risc pentru boli de inimă pentru mame, au menţionat cercetătorii în studiul publicat în "Journal of the American College of Cardiology".
În studiul curent, cercetătorii au analizat datele din testele de sânge şi urină ale copiilor mici pentru a vedea ce factori de mediu, chimici şi de stil de viaţă ar putea fi asociaţi cu tensiunea arterială mai mare sau mai mică.
În general, aproximativ unul din 10 copii au avut hipertensiune arterială sau tensiune arterială uşor crescută, ceea ce a sugerat că sunt expuşi riscului de dezvoltare a bolii.
Copiii ale căror mame trăiau într-un mediu ce favorizează plimbarea, cu acces la spaţii verzi, magazine, restaurante şi mijloace de transport în comun în timpul sarcinii aveau mai multe şanse de a avea tensiune arterială normală decât cele ale căror mame care locuiau în afara oraşelor sau în comunităţi unde mersul pe jos nu era posibil.
Este posibil că mamele din zonele prielnice mersului pe jos să fi făcut mai mult exerciţii fizice în timpul sarcinii, contribuind astfel la scăderea tensiunii arteriale pentru urmaşii lor, concluzionează echipa de studiu.
Expunerea la temperaturi mai ridicate a şi ea fost asociată cu scăderea tensiunii arteriale la copii.
Totodată, copiii ce au avut expunere prenatală la concentraţii mai mari de bisfenol, o substanţă chimică găsită în trecut în biberoane şi multe alte produse din plastic, au avut o tensiune arterială mai mare decât copiii fără această expunere. Expunerile copiilor la cupru şi perfluorooctanoat , o substanţă chimică care se găseşte în produse cosmetice, produse de curăţat şi haine au fost, de asemenea, asociate cu tensiunea arterială crescută în copilărie.
Alimentaţia ce conţinea prea puţin peşte, sau prea mult, au fost ambele asociate cu tensiunea arterială mai mare la copii deoarece în timp ce acizii graşi omega-3 găşiţi în peşte sunt benefici pentru sănătatea cardiovasculară generală, peştele contaminat de substanţe chimice sau metale ar putea reduce efectele pozitive ale acizilor graşi omega-3, se mai arată în concluziile studiului.
