Potrivit experţilor, utilizarea medicamentelor aprobate pentru alte afecţiuni ar putea accelera în mod semnificativ identificarea unui tratament pentru demenţă.
Antibioticele, antiviralele şi vaccinurile ar putea fi utilizate pentru a combate demenţa, potrivit experţilor, care afirmă că reorientarea medicamentelor aprobate pentru alte afecţiuni ar putea accelera considerabil căutarea unui tratament.
Se preconizează că numărul persoanelor care trăiesc cu această boală la nivel mondial aproape se va tripla, ajungând la 153 de milioane până în 2050, ceea ce reprezintă o ameninţare majoră la adresa sistemelor de sănătate şi de asistenţă socială.
Noi medicamente sunt disponibile, dar apar pe piaţă prea lent, iar experţii spun că trebuie să se facă mai mult pentru a vedea dacă medicamentele existente ar putea ajuta la prevenirea sau tratarea demenţei.
„Avem nevoie urgentă de noi tratamente pentru a încetini evoluţia demenţei, dacă nu pentru a o preveni. Dacă putem găsi medicamente care sunt deja licenţiate pentru alte afecţiuni, atunci le putem introduce în studii şi - ceea ce este esenţial - le putem pune la dispoziţia pacienţilor mult, mult mai repede decât am putea face pentru un medicament complet nou”, a declarat dr. Ben Underwood, de la Universitatea din Cambridge.
În cadrul noii cercetări conduse de Cambridge şi de Universitatea din Exeter, şi publicate pe 21 ianuarie, cercetătorii au examinat studiile care au făcut legătura între medicamentele utilizate în mod obişnuit şi riscul de demenţă. Aceştia au analizat date din 14 studii care au urmărit starea de sănătate a peste 130 de milioane de persoane şi au implicat 1 milion de cazuri de demenţă. Totodată, au analizat datele privind prescripţiile medicale şi au identificat mai multe medicamente care par a fi legate de riscul de demenţă.
În general, au constatat o „lipsă de coerenţă” între studii în identificarea medicamentelor care ar putea modifica riscul de demenţă al unei persoane. Cu toate acestea, ei au găsit câţiva „candidaţi” care ar putea justifica studii suplimentare.
O descoperire neaşteptată a fost o asociere între antibiotice, antivirale şi vaccinuri şi un risc redus de demenţă. Descoperirea susţine ipoteza că unele cazuri de boală pot fi declanşate de infecţii virale sau bacteriene.
Medicamentele antiinflamatoare, precum ibuprofenul, au fost, de asemenea, asociate cu un risc redus. Inflamaţia este considerată din ce în ce mai mult un factor care contribuie semnificativ la o gamă largă de boli.
Au existat dovezi contradictorii pentru mai multe clase de medicamente, unele pentru tensiunea arterială şi antidepresive şi, într-o mai mică măsură, medicamente pentru diabet fiind asociate cu un risc redus de demenţă, iar altele fiind asociate cu un risc crescut, au declarat cercetătorii.
Studiul publicat în revista Alzheimer's and Dementia: Translational Research and Clinical Interventions sugerează că există o „plauzibilitate biologică” pentru ca unele medicamente să fie testate în continuare.
„Asocierea dintre antibiotice, antivirale şi vaccinuri şi scăderea riscului de demenţă este intrigantă”, au scris cercetătorii. „Au fost propuse cauze infecţioase virale şi bacteriene ale demenţelor comune, susţinute de date epidemiologice care leagă infecţia de riscul de demenţă, medicamentele antivirale au fost identificate ca unele dintre cele mai promiţătoare medicamente reorientate pentru demenţă şi există un interes tot mai mare pentru vaccinare ca fiind în general protectoare. Constatările noastre susţin aceste ipoteze şi conferă o greutate suplimentară acestor agenţi ca fiind potenţial de modificare a bolii sau de prevenire a demenţei”, scriu autorii.
Dr. Julia Dudley, şeful strategiei de cercetare de la Alzheimer's Research UK, a declarat că este prea devreme pentru a spune dacă medicamentele existente ar putea fi utilizate pentru a reduce riscul de demenţă. Cercetătorii vor trebui să confirme descoperirile în studiile clinice, a adăugat ea.
„Dacă putem reutiliza medicamente care s-au dovedit deja a fi sigure şi aprobate pentru utilizarea în alte condiţii, acest lucru ar putea economisi milioane de euro şi decenii de cercetare, cât este nevoie pentru a dezvolta de la zero un medicament nou pentru demenţă, şi să ne ducă mai aproape de învingerea demenţei", a adăugat la rândul său dr. Richard Oakley, director asociat de cercetare şi inovare la Societatea pentru Alzheimer.
„Această cercetare oferă unele informaţii iniţiale de bază şi indică ce medicamente au potenţial pentru a fi reutilizate pentru demenţă şi ar trebui să fie prioritare pentru studii suplimentare”, a adăugat medicul.
