Oamenii de ştiinţă au identificat modul în care mai multe substanţe chimice din fumul de ţigară şi ţigările electronice modifică funcţia unui tip cheie de celulă imunitară pulmonară.
Fumatul, un obicei larg răspândit, poate fi letal, însă cunoştinţele asupra modului în care fumul de ţigară provoacă de fapt boli respiratorii grave sunt incomplete, ceea ce a împiedicat în mare parte dezvoltarea unor tratamente eficiente. Acum, cercetătorii australieni au dezvăluit modul în care mai multe substanţe chimice prezente în fumul de ţigară şi în ţigările electronice modifică funcţia unui tip cheie de celulă imunitară prezentă în plămâni.
Studiul, care va fi publicat în Journal of Experimental Medicine (JEM), sugerează că aceste modificări îi fac pe fumătorii de ţigări şi pe cei expuşi la fumatul pasiv să fie mai sensibili la infecţiile respiratorii şi să agraveze bolile inflamatorii legate de fumat, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
Se ştie că fumatul afectează răspunsul sistemului imunitar la infecţii şi favorizează inflamaţia la nivelul plămânilor, care poate duce la apariţia sau exacerbarea BPOC, a treia cauză de deces la nivel mondial, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Pacienţii cu BPOC sunt mai sensibili la infecţiile gripale care, la rândul lor, pot agrava boala prin creşterea inflamaţiei căilor respiratorii şi prin promovarea distrugerii alveolelor pulmonare (săculeţii plini cu aer din plămâni). În prezent, nu există tratamente eficiente pentru BPOC.
Potrivit dr. Wael Awad, de la Institutul pentru descoperiri biomedicale al Universităţii Monash, primul autor al noului studiu JEM, „până în prezent, mecanismele care stau la baza răspunsurilor imune distorsionate la persoanele expuse la fumul de ţigară şi modul în care acestea sunt legate de bolile asociate fumatului, cum ar fi BPOC, rămân neclare”.
În studiul lor, cercetătorii au analizat efectele fumului de ţigară asupra celulelor T asociate mucoasei (MAIT), un tip de celulă imunitară care se găseşte în plămâni şi în alte ţesuturi ale organismului. Celulele MAIT ajută la combaterea infecţiilor bacteriene şi virale şi pot promova inflamaţia sau repararea ţesuturilor.
Celulele MAIT sunt activate de o proteină numită MR1, care se găseşte în aproape fiecare celulă din organism. MR1 recunoaşte substanţele chimice produse de bacterii şi le prezintă la suprafaţa celulelor infectate pentru a activa celulele MAIT şi a iniţia un răspuns imunitar.
„Deşi ştim că fumul de ţigări, incendiile de pădure, gătitul, gazele de eşapament ale vehiculelor şi arderea deşeurilor prezintă riscuri semnificative pentru sănătate, ştim, în mod surprinzător, încă relativ de puţine lucruri despre modul în care componentele specifice fumului afectează sistemul imunitar şi mai multe părţi ale organismului uman”, a declarat marţi prof. David P. Fairlie, de la Institutul de Bioştiinţe Moleculare din cadrul Universităţii Queensland, din Australia, într-un comunicat.
„Am bănuit că unele dintre cele peste 20.000 de substanţe chimice prezente în fumul de ţigară pe care fumătorii îl inhalează s-ar putea lega, de asemenea, de MR1 şi ar putea influenţa activitatea celulelor MAIT din plămâni”, a precizat dr. Awad.
Cercetătorii au utilizat modelarea computerizată pentru a estima ce componente ale fumului de ţigară ar putea fi recunoscute de MR1 şi au constatat că mai multe dintre aceste molecule nu numai că s-au legat de proteină, dar au şi crescut sau au scăzut în cantitate pe suprafaţa celulelor. Aceste substanţe chimice, inclusiv derivaţii benzaldehidei care sunt utilizaţi şi ca arome în ţigări şi dispozitivele electronice de fumat, au blocat activarea celulelor MAIT umane de către compuşi produşi de bacterii.
Echipa de cercetare a studiat apoi efectele fumului de ţigară asupra celulelor MAIT din sângele uman şi de la şoareci şi a arătat că acestea au redus funcţia celulelor MAIT. Şoarecii expuşi în mod repetat la fumul de ţigară au dezvoltat simptome de boli pulmonare, care s-au înrăutăţit atunci când fost infectaţi şi cu virusuri de gripă.
Cercetătorii au constatat că expunerea pe termen lung la fumul de ţigară a modificat protecţia oferită şoarecilor de celulele MAIT, făcându-i mai puţin capabili să lupte împotriva infecţiilor gripale şi mai predispuşi la dezvoltarea BPOC.
„Am constatat că şoarecii cărora le lipseau celulele MAIT erau, de asemenea, protejaţi de BPOC indusă de fumul de ţigară, prezentând niveluri reduse de inflamaţie pulmonară şi nicio deteriorare a ţesuturilor din sacii de aer din plămâni”, a precizat profesorul Philip M. Hansbro de la Institutul Centenary şi Universitatea de Tehnologie din Sydney.
În general, studiul arată că unele componente din fumul de ţigară se pot lega de proteina MR1 şi pot reduce funcţiile celulelor imunitare protectoare numite celule MAIT.
„Acest lucru creşte susceptibilitatea la infecţii înrăutăţeşte progresia bolii pulmonare”, a precizat dr. Awad.
Cercetătorii intenţionează acum să investigheze care sunt căile celulelor MAIT afectate de fumul de ţigară, pentru a afla cum să trateze mai bine BPOC şi alte boli pulmonare.
Autorităţile de reglementare americane au propus miercuri plafonarea conţinutului de nicotină din ţigări la niveluri care nu creează dependenţă
Recent, autorităţile de reglementare din Statele Unite au propus plafonarea conţinutului de nicotină din ţigări la niveluri care nu creează dependenţă, o potenţială premieră mondială care ar putea să reducă fumatul.
Agenţia pentru alimente şi medicamente (FDA) din Statele Unite, care reglementează produsele ce conţin nicotină, o substanţă care generează un nivel ridicat de dependenţă, au propus pentru prima dată ideea unei astfel de plafonări în anul 2017. Agenţia americană afirmă că această măsură ar salva multe vieţi prin prevenirea bolilor asociate cu fumatul şi a deceselor cauzate de substanţele chimice toxice create prin arderea tutunului.
Miercuri, FDA a propus plafonarea conţinutului de nicotină, substanţa care îi face pe fumători să continue să fumeze, la 0,7 miligrame pe gram de tutun în ţigarete şi alte produse bazate pe arderea tutunului, precum trabucurile şi tutunul de rulat. Alternativele precum ţigările electronice, pungile cu nicotină şi dispozitivele cu tutun încălzit nu vor fi afectate de această propunere.
„Prin reducerea nivelului de nicotină până la un nivel suficient de scăzut pentru a nu mai crea dependenţă susţinută, ciclul de expunere la aceste chimicale toxice poate fi întrerupt”, a declarat Brian King, directorul Centrului pentru Produse de Tutun din cadrul FDA, citat de Agerpres. El a adăugat că acest prag este cu aproximativ 95% mai mic decât concentraţia de nicotină din ţigările disponibile în prezent pe piaţă.
Modelul de previziune al agenţiei americane arată că o astfel de plafonare ar putea să prevină situaţia în care 48 de milioane de adolescenţi şi tineri adulţi s-ar apuca de fumat, iar peste 12,9 milioane de persoane care fumează ar putea să renunţe la fumat într-un interval de un an după intrarea în vigoare a unei astfel de măsuri. Acest număr ar creşte la 19,5 milioane de oameni într-un interval de cinci ani.
Publicul larg va avea la dispoziţie un interval de timp până în luna septembrie pentru a prezenta observaţii cu privire la noua propunere, a precizat FDA. Agenţia americană a propus ca orice reglementare ce va fi finalizată în această speţă să intre în vigoare la doi ani după publicare.
