Un nou studiu, realizat pe gemeni identici, oferă dovezi convingătoare privind implicarea directă a anumitor bacterii intestinale în declanşarea sclerozei multiple. Cercetătorii au identificat două tulpini bacteriene care par să contribuie semnificativ la apariţia bolii, rezultatele deschizând calea pentru noi strategii terapeutice axate pe microbiomul intestinal.
Studiul, coordonat de o echipă de la Universitatea Ludwig Maximilian din München, Germania, arată că nivelurile ridicate ale anumitor bacterii intestinale în organism ar putea creşte riscul de a dezvolta scleroză multiplă.
Cercetătorii au reuşit să identifice două tulpini bacteriene specifice, întâlnite mai frecvente la persoanele cu scleroză multiplă.
„Rezultatele noastre au identificat bacterii cu potenţial patogen, recoltate din ileonul gemenilor afectaţi de scleroză multiplă”, notează autorii studiului, într-un articol publicat pe 21 aprilie în revista PNAS.
Organismele implicate au fost identificate ca fiind Eisenbergiella tayi şi Lachnoclostridium, membri ai familiei Lachnospiraceae.
Studii anterioare au sugerat o legătură între microbiomul intestinal şi scleroza multiplă, însă mecanismele implicate nu erau clare până acum.
În recenta cercetare, oamenii de ştiinţă au analizat bacteriile intestinale de la 81 de perechi de gemeni identici, în care doar unul dintre fraţi avea scleroză multiplă.
Această abordare a permis eliminarea multor factori genetici şi de mediu, restrângând cauzele potenţiale ale declanşării bolii. În total, au fost identificate 51 de tipuri de bacterii care nu prezentau o abundenţă constantă în toate perechile de gemeni.
Echipa a transferat apoi bacterii intestinale de la unii dintre gemeni la şoareci modificaţi genetic pentru a dezvolta o formă de boală similară cu scleroza multiplă. Investigaţiile detaliate, efectuate pe şoarecii care au manifestat simptomele bolii, au permis identificarea bacteriilor implicate, cu cea mai mare probabilitate, în declanşarea acestei afecţiuni.
Analiza comparativă a noilor date şi a variaţiilor observate anterior la perechile de gemeni a furnizat dovezi suplimentare privind potenţiala implicare a bacteriilor E. tayi şi Lachnoclostridium în dezvoltarea sclerozei multiple.
„Împreună cu evaluările privind comportamentul biologic al bacteriilor, datele susţin concluzia că aceste microorganisme ar putea juca un rol-cheie ca factori de mediu declanşatori ai sclerozei multiple la oameni, deşi sunt necesare studii suplimentare pentru extinderea acestor constatări”, notează cercetătorii.
Una dintre dificultăţile majore în cercetarea sclerozei multiple este faptul că implică numeroşi factori de risc. Există dovezi solide privind influenţa factorilor genetici, însă se consideră că şi componenta de mediu are un rol semnificativ.
Alegerea gemenilor identici pentru acest studiu a permis controlul variabilelor genetice, oferind o privire mai clară asupra influenţelor de mediu.
O teorie actuală indică faptul că interacţiunea dintre microbiota intestinală şi sistemul nervos central ar putea contribui la apariţia sclerozei multiple.
Boala este caracterizată de o dereglare a sistemului imunitar, care atacă nervii din creier şi măduva spinării, posibil ca răspuns la semnale provenite din alte părţi ale corpului.
Deşi autorii semnalează şi limitări ale recentei cercetări, inclusiv faptul că o parte importantă a studiului a fost efectuată pe modele animale, strategia experimentală propusă oferă o bază promiţătoare pentru elucidarea rolului microbiotei intestinale în apariţia sclerozei multiple.
