Bolile cardiovasculare sunt principala cauză a mortalităţii în Europa de Vest, reprezentând o treime din decese în 2019. Se consideră că alimentaţia este responsabilă pentru aproximativ 30 % din aceste decese. Prin urmare, politicile de prevenire legate de alimentaţie constituie o provocare majoră în materie de sănătate publică pentru aceste boli.
Într-un articol publicat miercuri în revista Lancet Regional Health - Europe, specialiştii în epidemiologie nutriţională de la CRESS-EREN, care include membri de la Institutul Naţional de Sănătate şi Ştiinţe Medicale din Franţa (Inserm), Institutul Naţional francez de Cercetare pentru Agricultură, Alimentaţie şi Mediu (Inrae),Université Sorbonne Paris Nord şi Université Paris Cité, în colaborare cu cercetători de la Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului (WHO-IARC), raportează un risc crescut de boli cardiovasculare asociate cu consumul de alimente care se clasează mai puţin favorabil pe scala Nutri-Score (noua versiune 2024) în cadrul cohortei europene EPIC.
Nutri-Score este un sistem simplificat de etichetare şi evaluare a alimentelor, care demonstrează valoarea nutriţională generală a produselor alimentare, şi urmăreşte să ofere informaţii rapide privind calitatea nutriţională a alimentelor şi băuturilor, pentru a ajuta şi încuraja consumatorii să le compare şi să le aleagă pe cele care oferă o calitate nutriţională mai bună. În paralel, acesta încurajează producătorii să îmbunătăţească calitatea nutriţională a produselor lor.
Sistemul clasifică produsele alimentare pe o scară de la verde la roşu şi de la A la E, în 5 categorii, în funcţie de valoarea lor nutritivă, de la un conţinut bun de proteine sau fibre la un conţinut prea mare de sare sau grăsimi saturate - la 100 g - de energie, zaharuri, acizi graşi saturaţi şi sare (de limitat) şi proteine, fructe, legume şi leguminoase (de favorizat) - însă ţările UE nu sunt obligate să utilizeze eticheta.
Sistemul de etichetare, lansat în Franţa în 2017, există de asemenea pe o bază de voluntariat, în alte şase ţări europene: Germania, Belgia, Spania, Luxemburg, Ţările de Jos şi Elveţia.
La nivelul Uniunii Europene se încearcă realizarea unui sistem de etichetare a produselor alimentare care să fie agreat de toate ţările membre, după ce Comisia Europeană a renunţat să prezinte o propunere privind etichetarea nutriţională, în special în faţa opoziţiei puternice din partea Italiei, căreia i s-au alăturat, de asemenea, Cipru, Grecia, Republica Cehă, România şi Ungaria.
O serie de studii publicate în reviste ştiinţifice internaţionale au demonstrat validitatea Nutri-Score în caracterizarea calităţii nutriţionale a alimentelor şi eficacitatea sa în orientarea consumatorilor către alegeri mai nutritive (peste 140 de publicaţii).
În special, legăturile dintre consumul de alimente cu un Nutri-Score mai puţin favorabil (calitate nutriţională mai scăzută) şi un risc crescut de boli cardiovasculare au fost observate până în prezent în studii franceze (cohortele SU.VI.MAX şi NutriNet-Santé).
Studiile din Franţa, Regatul Unit, Spania şi Italia au observat, de asemenea, asocieri similare cu un risc crescut de diverse boli cronice, precum şi cu o mortalitate mai ridicată.
În acest nou studiu, cercetătorii s-au axat pe cea mai recentă versiune a algoritmului de calcul Nutri-Score (actualizat în 2024), legat de riscul de boli cardiovasculare, într-o populaţie mare răspândită în 7 ţări europene, cu scopul de a furniza noi dovezi ştiinţifice pentru validarea Nutri-Score la scară europeană. Acesta urmează două studii publicate în 2018 şi 2020 în aceeaşi populaţie privind riscul de cancer şi mortalitatea.
Un total de 345.533 de participanţi din 7 ţări europene, din cohorta EPIC - Investigaţie prospectivă europeană privind cancerul şi nutriţia - au fost incluşi în analize. În timpul perioadei de urmărire (12 ani, între 1992 şi 2010), 16.214 participanţi au dezvoltat o boală cardiovasculară (dintre care 6.565 au avut infarct miocardic (atac de cord) şi 6.245 AVC (accident vascular cerebral).
Rezultatele arată că participanţii care consumau în medie mai multe alimente cu un Nutri-Score mai puţin favorabil, reflectând o calitate nutriţională mai scăzută, prezentau un risc crescut de boli cardiovasculare, în special infarct miocardic şi accident vascular cerebral. Aceste asocieri au fost semnificative după ce au fost luaţi în considerare un număr mare de factori sociodemografici şi de stil de viaţă.
„Aceste constatări confirmă relevanţa Nutri-Score ca instrument de sănătate publică pentru a ghida consumatorii în alegerile lor alimentare cu scopul de a preveni bolile cronice", subliniază Mélanie Deschasaux-Tanguy, cercetător Inserm, într-un comunicat.
„De asemenea, ele oferă elemente-cheie pentru a sprijini adoptarea Nutri-Score ca logo nutriţional obligatoriu în Europa", explică Mathilde Touvier, director de cercetare Inserm (credit foto).
