Suspiciunile crescânde privind legăturile dintre boala arterială coronariană şi Alzheimer au fost confirmate de un nou studiu care a descoperit o relaţie semnificativă între afecţiunea neurodegenerativă, grăsimile din sânge şi alte şapte caracteristici ale bolilor de inimă.
Cercetări suplimentare au identificat legături genetice între aceste trăsături, evidenţiind potenţiale ţinte pentru investigaţiile viitoare cu privire la originile ambelor patologii.
Recent, o echipă de cercetare, de la Universitatea Edith Cowan (ECU) din Australia, a analizat seturi mari de date genetice pentru a căuta gene comune sau variaţii genetice care ar putea creşte riscul de Alzheimer, boala coronariană (CAD) şi concentraţiile de trigliceride şi lipoproteine - grăsimi care au fost implicate în dezvoltarea atât a maladiei Alzheimer, cât şi a bolilor de inimă.
Dovezile observaţionale ale legăturilor dintre boala Alzheimer şi boala coronariană au sugerat că cele două afecţiuni ar putea împărtăşi o cauză mai profundă. Prin includerea lipidelor în această ultimă investigaţie, echipa a sperat să obţină o imagine mai detaliată a modului în care sănătatea inimii şi sănătatea creierului sunt legate.
„Există dovezi considerabile din studiile observaţionale şi din alte studii care susţin o legătură între aceste afecţiuni”, spune autorul principal Artika Kirby, un bioinformatician de la ECU, într-un comunicat.
Cu toate acestea, mecanismele biologice complexe ale bolii Alzheimer sunt puţin înţelese, iar relaţia sa cu lipidele şi trăsăturile bolii coronariene rămâne nerezolvată.
Rezultatele analizei statistice sugerează că anumite gene comune joacă un rol în boala Alzheimer, în trăsăturile bolilor de inimă, cum ar fi angina şi infarctul miocardic (atacul de cord), şi în creşterea concentraţiilor serice de lipide, inclusiv colesterol şi trigliceride.
Cu toate acestea, datele nu susţin o legătură de cauzalitate - faptul că factorii genetici care stau la baza maladiei Alzheimer cauzează şi boli de inimă sau viceversa. Ceea ce se arată este că aceste gene comune ar putea creşte riscul ambelor tipuri de boli.
Asta înseamnă că există acum mai multe căi biologice noi care pot fi investigate atunci când vine vorba de înţelegerea cauzelor profunde atât ale bolii Alzheimer cât şi ale bolilor de inimă - adăugându-se la ceea ce se cunoaşte despre probleme precum inflamaţia în organism, care este asociată atât cu Alzheimer, cât şi cu boala coronariană.
„Studiul nostru a utilizat o abordare genetică pentru a investiga relaţiile complexe ale acestor afecţiuni comorbide, oferind noi perspective asupra bazelor biologice comune ale acestor afecţiuni”, spune Kirby.
Cercetarea a fost publicată recent în International Journal of Molecular Sciences.
Se preconizează că aproximativ 139 de milioane de persoane din întreaga lume vor avea Alzheimer până în 2050. Demenţa, a cărei cauză principală este boala Alzheimer (Alzheimer este cauza a 60–70% din cazurile de demenţă - Organizaţia Mondială a Sănătăţii, OMS), şi arterele coronariene sau bolile de inimă sunt cele două cauze principale ale decesului în rândul australienilor.
„Sunt optimist că descoperirile noastre deschid noi căi de cercetare care au potenţialul de a îmbunătăţi viaţa a milioane de oameni, în întreaga lume”, concluzionează prof. Kirby.
Prin identificarea factorilor genetici esenţiali, inclusiv a riscului crescut care rezultă din existenţa a două copii ale genei APOE4, cercetătorii speră să îmbunătăţească metodele actuale de diagnosticare. Identificarea unor factori declanşatori suplimentari pentru Alzheimer - şi boli de inimă - poate indica modalităţi de prevenire a apariţiei ambelor maladii.
