Analizele de sânge ar putea fi utilizate pentru a accelera diagnosticarea cancerului în rândul persoanelor cu dureri de stomac sau balonare, sugerează un studiu condus de cercetătorii University College (UCL) din Londra.
Majoritatea persoanelor care raportează aceste simptome medicului lor de familie sunt îndrumate să-şi facă analize de sânge. Acum, aceste teste de sânge ar putea fi utilizate pentru a explora o serie de cauze posibile ale stării de sănătate, şi eventual pentru a indica riscul de cancer.
Un recent studiu, publicat marţi în revista PLOS Medicine, a analizat datele a peste 400.000 de persoane cu vârsta de 30 de ani sau mai mult din Regatul Unit care au vizitat un medic de familie din cauza durerilor de stomac şi peste 50.000 care au mers la medic din cauza balonării. Două treimi din acest grup au efectuat teste de sânge în urma consultaţiei.
Cercetătorii au constatat că, în cazul a 19 teste de sânge utilizate în mod obişnuit, rezultatele anormale erau legate de un risc mai mare de a fi diagnosticat cu cancer în decurs de un an.
Ei au estimat că, dacă aceste rezultate anormale ar fi fost luate în considerare, ar fi existat o creştere cu 16% a numărului de persoane cu cancer nediagnosticat care au primit o trimitere urgentă la analize, comparativ cu evaluarea bazată doar pe simptome, vârstă şi sex.
Asta înseamnă că, din 1.000 de persoane care au vizitat medicul de familie cu dureri de stomac sau balonare, şase persoane cu cancer nediagnosticat au fost îndrumate de urgenţă pentru analize, pe lângă cele 40 de persoane cu cancer care au primit deja o îndrumate de urgenţă, fără a le fi utilizate rezultatele testelor de sânge.
„Studiul nostru sugerează că putem îmbunătăţi detectarea cancerului cu ajutorul testelor de sânge care sunt deja disponibile şi care sunt administrate în mod obişnuit pacienţilor cu simptome nespecifice a căror cauză nu este clară. Aceasta ar putea fi o modalitate eficientă şi accesibilă de a îmbunătăţi diagnosticarea precoce a cancerului şi, în unele cazuri, de a creşte probabilitatea de succes a tratamentului", a declarat autorul principal, dr. Meena Rafiq, de la Departamentul de Ştiinţe Comportamentale şi Sănătate al UCL, într-un comunicat.
„Având în vedere că, în practică, poate fi o provocare pentru medicii de familie să interpreteze o serie de date privind analizele de sânge, studiul nostru subliniază necesitatea unui instrument automatizat care ar putea evalua riscul de cancer pe baza mai multor variabile”, a adăugat medicul.
Studiul a utilizat datele anonime ale pacienţilor din a unei baze de date de cercetare a practicii clinice (CPRD), colectate de la o reţea de medici din Marea Britanie între 2007 şi 2016.
Cercetătorii au constatat că una din 50 de persoane (2,2%) care au mers la medicul de familie raportând dureri de stomac a fost diagnosticată cu cancer în următoarele 12 luni. Exact aceeaşi proporţie (2,2%) de persoane care au raportat balonare au fost diagnosticate cu cancer în decurs de un an.
În Regatul Unit, recomandările Institutului Naţional pentru Sănătate şi Excelenţă în Îngrijire (NICE) spun că oamenii ar trebui să primească o trimitere urgentă pentru cancer (adică să fie trimişi la un specialist sau pentru teste) dacă riscul lor de cancer este mai mare de 3%.
În cadrul noului studiu, cercetătorii au constatat că persoanele în vârstă de 60 de ani sau mai mult care au mers la medicul de familie cu dureri de stomac sau balonare prezentau un risc suficient de ridicat pentru a justifica o trimitere urgentă la medicul de familie pentru cancer (adică riscul lor era mai mare de 3%), indiferent de rezultatele testelor de sânge.
În prezent, în Regatul Unit, persoanele de peste 60 de ani care suferă de dureri de stomac sau de balonare sunt îndrumate către un medic oncolog numai dacă au un semnal potenţial suplimentar de cancer, cum ar fi pierderea în greutate.
Riscul de cancer a fost estimat la 3,1% pentru bărbaţii în vârstă de 60 de ani care raportează dureri de stomac, crescând la 8,6% pentru bărbaţii în vârstă de 80 de ani cu acest simptom. Pentru femeile din aceste grupe de vârstă, riscul a fost de 3,1%, crescând la 6,1%.
Cercetătorii au avertizat că incidenţa cancerului a fost probabil mai mare în eşantionul studiat decât în rândul unui grup mai larg de persoane care se confruntă cu dureri de stomac sau balonare şi care nu ar merge neapărat la medicul de familie sau nu ar face teste de sânge.
În eşantionul studiat în Regatul Unit, cercetătorii au constatat că, în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 30 şi 59 de ani care prezentau dureri abdominale sau balonare, anemie, nivel scăzut de albumină, creşterea numărului de trombocite, feritina anormală şi creşterea markerilor inflamatori, se putea estima cu certitudine un risc de cancer nediagnosticat.
De exemplu, la femeile cu vârste cuprinse între 50 şi 59 de ani care prezentau balonare abdominală, riscul de cancer de 1,6 % înaintea testării sângelui creştea la 10 % în cazul feritinei crescute, la 9 % în cazul albuminei scăzute, la 8 % în cazul plachetelor (trombocitelor) crescute, la 6 % în cazul markerilor inflamatori crescuţi şi la 4 % în cazul anemiei.
În prezent, doar trombocitele crescute şi anemia sunt incluse în ghidurile care fac referire la cancer.
Cercetătorii au observat că orientările se concentrează pe prezenţa simptomelor „de alarmă” şi pe riscul de cancer al unui singur organ, existând orientări limitate pentru simptomele vagi care ar putea fi un semn de cancer într-un număr de organe diferite.
„Jumătate dintre persoanele cu cancer încă nedetectat vor merge mai întâi la medic cu simptome vagi care pot fi dificil de diagnosticat. Mulţi dintre aceşti pacienţi sunt investigaţi în asistenţa medicală primară cu teste de sânge utilizate în mod obişnuit, care ar putea ajuta la identificarea pacienţilor care sunt cei mai susceptibili de a avea un cancer subiacent şi ar trebui să fie prioritizaţi pentru trimitere", a precizat dr. Rafiq.
„Această cercetare arată că astfel de teste comune pot îmbunătăţi substanţial evaluarea riscului de cancer”.
Studiul a arătat, de asemenea, ce tipuri de cancer au fost cele mai frecvente pentru persoanele cu aceste simptome şi cum a variat acest lucru în funcţie de vârstă şi sex.
În general, cancerul intestinal a fost cel mai frecvent, urmat de cancerul de prostată şi pancreatic la bărbaţi, în timp ce la femei cancerul intestinal a fost urmat de cancerul de sân şi ovarian.
Cercetătorii au indicat că rezultatele privind valoarea predictivă a analizelor de sânge pentru cancer nu au putut fi extrapolate la alte sisteme de sănătate cu rate mai mari sau mai mici de utilizare a testelor de sânge.
