Copiii născuţi de mame cu deficienţă de fier în stadiul timpuriu al sarcinii ar putea avea un risc mai ridicat de boli de neurodezvoltare, a sugerat un nou studiu publicat în "JAMA Psychiatry".
Într-o analiză a datelor provenind de la mai mult de jumătate de milion de bebeluşi născuţi în Suedia, cercetătorii au descoperit că anemia mamelor înaintea săptămânii 30 din sarcină a fost legată de un risc mai semnificativ de afecţiuni, inclusiv autism, ADHD şi dizabilitate intelectuală.
Studiul nu a dovedit dacă anemia cauzează aceste probleme, ci doar arată o asociere dar totuşi descoperirile sugerează că ar putea fi mai important decât s-a crezut anterior să se crească nivelurile de fier ale femeilor ce vor să devină mame sau ale celor aflate în primele săptămâni de sarcină.
"Bebeluşii născuţi de mame diagnosticate cu anemie timpuriu au avut tendinţa de a fi mai mici şi au fost mai predispuşi să se nască prematur. De asemenea, mamele au fost mai predispuse să aibă sarcini complicate. Deci, în timp ce este posibil ca lipsa fierului sau altor nutrienţi timp de o perioadă mai lungă în sarcină să influenţeze direct dezvoltarea creierului la nivel molecular, am văzut de asemenea unele dovezi conform cărora complicaţiile asociate cu anemia, cum ar fi naşterea prematură şi preeclampsia, ar putea explica unele din riscurile ridicate obsevate", a spus co-autoarea Renee Gardner de la Institutul Karolinska din Stockholm, citată de Reuters.
Anemia este mai comună mai târziu în sarcină atunci când cresc necesităţile de fier ale fetusului. Dar atunci când boala există după 30 de săptămâni, nu este asociată cu un risc ridicat de afecţiuni de neurodezvoltare. Fierul are un rol în dezvoltarea sistemului nervos, de exemplu este important pentru neuronii ce formează noi conexiuni şi pentru a construi stratul de protecţie din exteriorul celulelor nervoase ce îmbunătăţeşte transmisia semnalelor, se mai arată în concluziile studiului.
Cercetătorii au analizat date de la Stockholm Youth Cohort, un registru de indivizi născuţi din 1984 până în 2011 care au locuit în regiunea Stockholm la un moment dat între 2001 şi 2011.
Ratele afecţiunilor de neurodezvoltare au fost relativ scăzute atât în cazul femeilor cu anemie, cât şi în cazul celor cu niveluri normale de fier. De exemplu, autismul a fost diagnosticat la 4,9% din copiii femeilor ce aveau anemie la începutul sarcinilor, 3,8% în cazul mamelor cu anemie mai târziu în sarcină şi 3,5% în cazul celor fără anemie.
În mod similar, ADHD a fost diagnosticat la 9,3% din copiii cu mame ce au avut anemie la începutul sarcinii, 7,2% din cei cu mame diagnosticate mai târziu şi 7,1% din cei cu mame fără anemie.
Dizabilitatea intelectuală a fost diagnosticată la 3,1% din copiii cu mame cu anemie la începutul sarcinii, comparativ cu 1,1% din cei cu mame ce au dezvoltat anemie mai târziu şi 1,3% din cei cu mamele fără anemie.
Din alt punct de vedere, copiii cu mame cu anemie la începutul sarcinii au fost de 1,44 ori mai predispuşi să dezvolte autism, de 1,37 ori mai predispuşi să dezvolte ADHD şi de 2,2 ori mai predispuşi să aibă dizabilităţi intelectuale, în comparaţie cu copiii ale căror mame au dezvoltat anemie mai târziu în sarcină
