Pacienţii cu tulburări de dispoziţie şi anxietate au aceleaşi anomalii în regiunile creierului implicate în controlul emoţional şi cognitiv, potrivit unei cercetări efectuate de Universitatea din Columbia Britanică (UBC). Rezultatele studiului deschid calea dezvoltării de noi tratamente care vizează aceste regiuni ale creierului la pacienţii cu tulburări depresive majore, tulburări bipolare, tulburări de stres posttraumatic şi tulburări de anxietate.
„Aceste descoperiri imagistice ale creierului oferă o explicaţie ştiinţifică cu privire la motivul pentru care pacienţii cu tulburări de dispoziţie şi anxietate par a fi „blocaţi” în stările de dispoziţie negative”, a spus dr. Sophia Frangou, autorul principal al studiului şi profesor de psihiatrie la UBC, potrivit Medicalxpress.com.
Tulburările de dispoziţie şi anxietatea reprezintă aproape 65% din handicapul psihosocial la nivel mondial şi reprezintă o provocare majoră pentru sănătatea publică. În Canada, unul din trei - sau aproximativ 9,1 milioane de oameni - va fi afectat de boli mintale pe parcursul vieţii, potrivit statisticilor.
Simptomele definitorii ale acestor tulburări sunt sentimente negative persistente sau recurente, în principal depresie şi anxietate.
În cadrul studiului, Frangou şi echipa sa de cercetare au analizat mai mult de 9.000 de scanări ale creierului din studii publicate anterior, care au comparat activitatea creierului adulţilor sănătoşi cu cei diagnosticaţi cu o tulburare de dispoziţie sau anxietate, variind de la depresie majoră la tulburare de stres post-traumatică.
Cercetătorii au descoperit că pacienţii au prezentat o activitate anormal de scăzută în cortexul prefrontal şi parietal inferior, regiuni cheie ale circuitului creierului pentru control emoţional şi cognitiv şi care sunt responsabile de oprirea activităţilor mentale în desfăşurare şi trecerea la altele noi. De asemenea, au descoperit hiperactivitate în cortexul cingulat anterior, amigdala stângă şi talamus, care lucrează împreună pentru a procesa gânduri şi sentimente emoţionale.
Frangou intenţionează să continue cercetările pentru a valorifica aceste descoperiri către intervenţii mai direcţionate, cum ar fi simularea non-invazivă a unor regiuni specifice ale creierului, care ar putea îmbunătăţi rezultatele pentru cei care trăiesc cu tulburări de spirit şi anxietate.
Studiul este considerat a fi cea mai mare analiză a scanărilor cerebrale ale pacienţilor cu tulburări de dispoziţie şi anxietate făcută până în prezent. A fost finanţat de Institutul Naţional de Sănătate Mintală din S.U.A., organizaţia germană de finanţare a cercetării Deutsche Forschungsgemeinschaft şi de Programul de cercetare şi inovare Orizont 2020 al Uniunii Europene.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Utah au descoperit o nouă linie de celule cerebrale specializate, numită microglie Hoxb8, pentru care au stabilit o legătură cu tulburările obsesiv-compulsive şi anxietatea în testele realizate pe animale de laborator. O altă echipă de americani a scos la iveală că deficienţa de vitamina D la mijlocul copilăriei ar putea genera comportamente agresive, anxietate şi depresie în timpul adolescenţei.
