Cel mai mare studiu de până acum privind vaccinurile împotriva Covid a analizat problemele medicale în rândul a aproape 100 de milioane de persoane imunizate. Au fost observate mici creşteri ale problemelor neurologice, de sânge şi cardiace. Specialiştii spun însă că riscurile asociate îmbolnăvirii de Covid depăşesc cu mult riscurile vaccinării.
Vaccinurile care protejează împotriva îmbolnăvirilor grave, a decesului şi a simptomelor persistente şi de lungă durată (Covid prelungit/Long Covid) ale unei infecţii cu coronavirus au fost asociate cu mici creşteri ale afecţiunilor neurologice, sanguine şi cardiace în cadrul celui mai mare studiu global de siguranţă a vaccinurilor realizat până în prezent.
S-a constatat în mod constant că infecţiile cu SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala Covid-19, sunt mai susceptibile de a provoca afecţiunile observate în acest studiu decât vaccinările, au remarcat cercetătorii în analiza lor, adăugând că acest factor ar trebui luat în considerare atunci când se cântăreşte raportul risc-beneficiu al imunizării.
Evenimentele rare - identificate la începutul pandemiei - au inclus un risc mai mare de inflamaţii legată de inimă în urma vaccinurilor cu ARN mesager (ARNm) produse de Pfizer, BioNTech şi Moderna , şi un risc crescut de apariţie a unui tip de cheag de sânge în creier după imunizarea cu vaccinuri cu vectori virali, cum ar fi cel dezvoltat de Universitatea Oxford şi produs de AstraZeneca.
Vaccinurile cu vectori virali au fost, de asemenea, legate de un risc crescut de sindrom Guillain-Barre (SGB), o tulburare neurologică în care sistemul imunitar atacă în mod eronat sistemul nervos periferic.
Peste 13,5 miliarde de doze de vaccinuri Covid au fost administrate la nivel mondial în ultimii trei ani, salvând peste 1 milion de vieţi numai în Europa.
Cu toate acestea, o mică parte dintre persoanele imunizate au fost rănite de aceste injecţii, alimentând dezbaterile privind beneficiile versus efectele nocive ale acestora.
Noua cercetare, realizată de Global Vaccine Data Network (GVDN) - Reţeaua globală de date privind vaccinurile, a fost publicată săptămâna trecută în revista Vaccine, datele fiind disponibile prin intermediul unor tabele interactive pentru a arăta metodologia şi concluziile specifice.
Raportul a analizat în mod specific evenimentele adverse în urma administrării vaccinurilor Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.
Cercetarea a căutat 13 afecţiuni medicale pe care grupul GVDN le-a considerat „evenimente adverse de interes special" în rândul a 99.068.901 persoane vaccinate din opt ţări: Argentina, Australia, Australia, Canada, Danemarca, Finlanda, Franţa, Noua Zeelandă şi Scoţia, cu scopul de a identifica cazurile mai mari decât cele prevăzute după un vaccin anti-Covid.
Utilizarea datelor agregate a crescut posibilitatea de a identifica semnale rare de siguranţă care ar fi putut fi ratate atunci când se analizau doar populaţii mai mici.
Miocardita, sau inflamaţia muşchiului cardiac, a fost identificată în mod constant după prima, a doua şi a treia doză de vaccinuri cu ARNm, a constatat studiul.
Cea mai mare creştere a raportului observat/prevăzut a fost observată după o a doua doză cu vaccinul Moderna.
O primă şi o a patra doză a aceluiaşi vaccin a fost, de asemenea, legată de o creştere a pericarditei, sau a inflamaţiei sacului subţire care acoperă inima.
Semnale de siguranţă
Cercetătorii au constatat o creştere semnificativă din punct de vedere statistic a cazurilor de sindrom Guillain-Barre în termen de 42 de zile de la o primă doză cu ChAdOx1 (Vaxzevria), dezvoltat de Oxford, care nu a fost observată cu vaccinurile cu ARNm.
Pe baza incidenţei de fond a afecţiunii, se aşteptau 66 de cazuri - dar au fost observate 190 de evenimente.
ChAdOx1 a fost legat de o creştere de trei ori mai mare a trombozei sinusurilor venoase cerebrale, un tip de cheag de sânge în creier, identificat în 69 de evenimente, faţă de 21 preconizate.
Asocierea cu acest risc a dus suspendarea vaccinului în Danemarca şi în mai multe alte ţări.
Miocardita a fost, de asemenea, legată de o a treia doză de ChAdOx1 la unele, dar nu la toate populaţiile studiate.
În cadrul studiului au fost identificate posibile semnale de siguranţă pentru mielita transversă - inflamaţia măduvei spinării - după vaccinurile cu vectori virali.
La fel şi encefalomielita acută diseminată - inflamaţie şi umflături la nivelul creierului şi al măduvei spinării - după ambele vaccinuri, atât cel cu vectori virali, cât şi cel cu ARNm.
Au fost observate şapte cazuri de encefalomielită acută diseminată după vaccinarea cu vaccinul Pfizer-BioNTech, faţă de două estimate.
Evenimentele adverse de interes deosebit au fost selectate pe baza asocierilor prestabilite cu imunizarea, a ceea ce se ştia deja despre afecţiunile legate de imunitate şi a cercetărilor preclinice.
„Semnalele de siguranţă identificate în acest studiu ar trebui evaluate în contextul rarităţii, severităţii şi relevanţei lor clinice", au scris cercetătorii.
„În plus, evaluările generale ale raportului risc-beneficiu al vaccinării ar trebui să ia în considerare riscul asociat cu infecţia, deoarece mai multe studii au demonstrat un risc mai mare de a dezvolta evenimentele studiate, cum ar fi GBS, miocardita sau ADEM, în urma infecţiei cu SARS-CoV-2 decât în urma vaccinării", au precizat aceştia.
Studiul nu a monitorizat sindromul de tahicardie ortostatică posturală (POTS), pe care unele cercetări l-au asociat cu vaccinurile Covid.
Intoleranţa la exerciţii fizice, oboseala excesivă, amorţeala şi „ceaţa cerebrală" s-au numărat printre simptomele comune identificate la peste 240 de adulţi care se confruntă cu sindromul de oboseală cronică post-vaccinare într-un studiu separat realizat de facultatea de medicină Yale.
Cauza sindromului nu este încă cunoscută, iar acesta nu are teste de diagnosticare sau remedii dovedite.
Studiul de la Yale urmăreşte să înţeleagă această afecţiune pentru a uşura suferinţa celor afectaţi şi pentru a îmbunătăţi siguranţa vaccinurilor, a declarat Harlan Krumholz, unul dintre cercetătorii principali şi director al Centrului de cercetare şi evaluare a rezultatelor din cadrul spitalului universitar Yale New Haven.
„Ambele lucruri pot fi adevărate", a declarat Krumholz într-un interviu pentru Bloomberg. „Ele pot salva milioane de vieţi şi poate exista un număr mic de persoane care au fost afectate în mod negativ".
