Microbiomul oral ar putea estima declinul cognitiv înainte de apariţia simptomelor, sugerează un studiu.
Cercetări la care au participat 120 de adulţi în vârstă au arătat că anumite bacterii din gură au fost asociate cu scoruri mai bune la testele cognitive, în timp ce altele au fost asociate cu tulburări cognitive uşoare, ceea ce sugerează că sănătatea orală poate juca un rol în sănătatea creierului.
Persoanele purtătoare ale genei APOE4 (care creşte riscul de Alzheimer) aveau în cavitatea orală niveluri mai ridicate ale unui anumit tip de bacterie numită Prevotella intermedia, ceea ce indică faptul că factorii genetici ar putea influenţa comunităţile bacteriene orale. Studiul a constatat că persoanele cu niveluri mai ridicate de bacterii benefice precum Neisseria şi Haemophilus au avut rezultate mai bune la testele de memorie şi gândire, deşi sunt necesare mai multe cercetări pentru a înţelege dacă această relaţie este cauzală.
Majoritatea oamenilor ştiu că periajul dinţilor şi folosirea aţei dentare ajută la prevenirea cariilor şi a bolilor gingiilor, dar menţinerea unei bune sănătăţi orale ar putea fi legată şi de funcţionarea creierului pe măsură ce îmbătrânim. Un nou studiu relevă asocieri interesante între bacteriile care trăiesc în gurile noastre şi sănătatea cognitivă.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Exeter şi colaboratorii lor au studiat bacteriile din gura a 120 de adulţi în vârstă. Jumătate dintre aceşti participanţi prezentau insuficienţă cognitivă uşoară, o afecţiune care poate afecta memoria şi abilităţile de gândire şi poate creşte riscul de a dezvolta demenţă. Cealaltă jumătate erau adulţi sănătoşi de vârste similare.
Cercetarea lor, publicată în revista PNAS Nexus, pe 28 ianuarie, a scos la iveală tipare ale comunităţilor bacteriene prezente în cavitatea orală a participanţilor. Două tipuri de bacterii, Neisseria şi Haemophilus, au fost asociate cu performanţe mai bune la testele de memorie şi gândire. În acelaşi timp, alte bacterii, în special Prevotella, au fost asociate cu scoruri mai mici la aceste teste.
Una dintre cele mai notabile descoperiri ale studiului a implicat gena APOE4, care creşte riscul unei persoane de a dezvolta boala Alzheimer. Persoanele purtătoare ale acestei gene aveau tendinţa de a avea în gură niveluri mai ridicate ale unui anumit tip de bacterie numită Prevotella intermedia. Acest lucru sugerează că factorii genetici pot fi asociaţi cu variaţiile în compoziţia bacteriilor orale, deşi studiul nu a stabilit o legătură de cauzalitate directă.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, modul în care aceste bacterii ar putea fi legate de procesele biochimice din organism. Unele bacterii orale ajută la procesarea nitratului, un compus care se găseşte în alimente precum sfecla roşie şi frunzele verzi, transformându-l în molecule care joacă un rol în circulaţie şi în funcţionarea creierului. Studiul a constatat că persoanele cu mai multe bacterii Neisseria şi Haemophilus aveau comunităţi microbiene asociate cu căile biochimice legate de nitraţi, deşi nu a dovedit că aceste bacterii îmbunătăţesc în mod direct procesarea nitraţilor.
O altă descoperire semnificativă a implicat un tip de bacterie numită Porphyromonas gingivalis, care este cunoscută pentru a provoca boli ale gingiilor. Participanţii cu insuficienţă cognitivă uşoară aveau niveluri mai ridicate ale acestor bacterii în comparaţie cu cei fără probleme cognitive. Aceste constatări se adaugă dovezilor din ce în ce mai numeroase care fac legătura între sănătatea orală şi sănătatea creierului.
Echipa de cercetare a descoperit, de asemenea, că anumite combinaţii de bacterii păreau deosebit de importante. Combinaţia Neisseria-Haemophilus a prezentat cea mai puternică asociere statistică cu performanţele testelor cognitive, în special la participanţii cu insuficienţă cognitivă uşoară. Cu toate acestea, este important de reţinuti că studiul a identificat doar asocieri; nu a dovedit că aceste bacterii influenţează în mod direct funcţia cognitivă.
Aceste constatări pot fi deosebit de relevante pentru persoanele care poartă gena APOE4, întrucât acestea tind să aibă diferite tipare bacteriene în gură, de aceea acordarea unei atenţii sporite a sănătăţii orale ar putea fi benefică. Cu toate acestea, sunt necesare mai multe cercetări pentru a determina dacă anumite strategii de îngrijire dentară ar putea contribui la reducerea riscului de declin cognitiv.
Având în vedere că se preconizează o creştere a ratei demenţei la nivel mondial, această cercetare evidenţiază un factor potenţial în sănătatea cognitivă. Comunităţile microscopice din gură ar putea juca un rol important pentru menţinerea funcţiei cognitive pe măsură ce îmbătrânim, ceea ce face ca îngrijirea dentară regulată să fie mai importantă ca niciodată.
Rezumatul studiului
Cercetătorii au colectat probe de la participanţi după clătirea gurii, folosind un protocol standardizat. Fiecare participant a folosit o anumită apă de gură timp de 30 de secunde înainte de a furniza proba. Echipa de cercetare a extras apoi ADN-ul bacterian din aceste probe şi a utilizat secvenţierea genetică avansată pentru a identifica şi cuantifica diferitele specii bacteriene. De asemenea, participanţii au completat diverse teste cognitive care măsoară memoria, atenţia şi funcţia executivă. Oamenii de ştiinţă au utilizat analize statistice pentru a explora asocierile dintre comunităţile bacteriene, performanţele cognitive şi factorii de risc genetic.
Rezultate
Studiul a descoperit tipare bacteriene distincte între participanţii cu deficienţă cognitivă uşoară şi controalele sănătoase. Grupul bacterian Neisseria-Haemophilus a fost asociat cu performanţe cognitive mai bune, în special la testele de memorie şi funcţia executivă. Au apărut două constatări cheie: bacteriile Porphyromonas au fost asociate cu afectarea cognitivă uşoară, în timp ce Prevotella intermedia a fost legată de statutul de purtător APOE4.
Limitările studiului
Majoritatea participanţilor au fost femei, ceea ce ar putea limita aplicabilitatea studiului la bărbaţi. Cercetarea nu a putut determina dacă modificările bacteriilor orale cauzează declinul cognitiv sau rezultă din acesta. În plus, tehnica de secvenţiere genetică utilizată are unele limitări în identificarea bacteriilor la nivel de specie. Factorii legaţi de dietă şi de stilul de viaţă, care ar putea influenţa atât bacteriile orale, cât şi funcţia cognitivă, nu au fost pe deplin luaţi în considerare în această analiză.
Concluzii
Această cercetare sugerează că sănătatea orală poate fi legată de îmbătrânirea cognitivă. Echilibrul dintre diferitele tipuri de bacterii orale pare important, unele fiind asociate cu căi biochimice benefice, iar altele putând fi legate de declinul cognitiv. Aceste constatări ar putea conduce la noi strategii de prevenţie, inclusiv probiotice specifice sau intervenţii dietetice concepute pentru a încuraja bacteriile benefice, limitându-le în acelaşi timp pe cele dăunătoare, dar în acest sens sunt necesare studii suplimentare pentru a confirma aceste asociaţii şi pentru a explora potenţiale intervenţii.
Finanţare
Cercetarea a primit finanţare de la mai multe organizaţii, inclusiv Institutul Naţional pentru Cercetare în Sănătate şi Îngrijire, Universitatea Exeter şi alte instituţii. Unii cercetători au dezvăluit relaţii de consultanţă cu companiile farmaceutice, deşi aceste relaţii nu au influenţat desfăşurarea sau rezultatele studiului.
