Un studiu recent a utilizat bacterii vii, modificate genetic, pentru a stimula puternic răspunsurile imune şi a spori efectele imunoterapiei.
Abordările imunoterapeutice au îmbunătăţit substanţial tratamentul pacienţilor cu tumori maligne avansate. Cu toate acestea, majoritatea afecţiunilor maligne avansate şi metastatice rămân incurabile şi, prin urmare, reprezintă o nevoie majoră nesatisfăcută.
Cercetări recente, publicate la începutul lunii în revista Nature Biotechnology, au arătat că anumite forme de bacterii E. coli tind să colonizeze zonele hipoxice ale corpului, inclusiv tumorile, ceea ce sugerează că acestea ar putea juca un rol în terapia cancerului.
O echipă de cercetători de la Institutul de cancer Dana-Farber, din Statele Unite, în colaborare cu cercetători de la Universitatea din Michigan, a modificat bacteriile E. coli derivate din intestin pentru a exprima citokine de activare imunitară pe suprafaţa lor, în ideea că bacteriile se vor muta în tumoră şi vor induce răspunsuri imunitare puternice.
Bacteria E. coli modificată genetic pentru a prezenta IL18 a demonstrat răspunsuri antitumorale superioare comparativ cu terapia cu inhibitori ai punctelor de control imunitar, cu o rată de vindecare de 50-60% la şoareci.
De asemenea, echipa a observat o sinergie între tratamentul cu bacteria modificată genetic şi terapia cu inhibitori ai punctelor de control imunitar.
Ţesuturile tumorale tratate au evidenţiat o creştere a activităţii şi a infiltrării celulelor T CD8+ şi a celulelor „naturale ucigaşe", NK.
Terapia a îmbunătăţit, de asemenea, eficacitatea terapeutică a celulelor CAR NK care ţintesc mezotelina la şoareci, sugerând că bacteria acţionează ca un „GPS tumoral” pentru celulele NK perfuzate sistemic.
Studiul a demonstrat, de asemenea, siguranţa şi eficacitatea acestei abordări în mai multe tumori greu de tratat, inclusiv mezoteliomul.
Constatările constituie un argument puternic pentru evaluarea abordării singure sau în combinaţie cu alte strategii imunoterapeutice în studiile clinice în fază incipientă, spun autorii studiului.
