O nouă cercetare evidenţiază consumul de alimente ultraprocesate la copiii mici.
Bebeluşii din Marea Britanie obţin aproape jumătate (47%) din caloriile lor din alimente ultraprocesate (UPF), iar acest lucru creşte la 59% până la vârsta de şapte ani, potrivit unui nou studiu condus de cercetătorii de la University College din Londra (UCL).
Studiul, publicat vineri, în European Journal of Nutrition, a analizat datele de la 2.591 de copii născuţi în Regatul Unit în 2007 şi 2008, ai căror părinţi au înregistrat ceea ce au mâncat şi au băut copiii lor pe parcursul a trei zile.
Cele mai frecvente alimente ultraprocesate consumate de copiii mici- care aveau 21 de luni când părinţii le-au înregistrat dietele - au fost iaurturile aromate şi cerealele integrale pentru micul dejun, produse considerate de obicei sănătoase. Până la vârsta de şapte ani, cele mai frecvente ultraprocesate consumate au fost cerealele dulci, pâinea albă şi budincile.
„Alimentele ultraprocesate nu sunt toate rele pentru sănătate, iar alimentele consumate de obicei de copiii mici din acest studiu sunt dintre cele care sunt considerate destul de sănătoase", a declarat într-un comunicat autorul principal, dr. Rana Conway, de la Institutul de Epidemiologie şi Asistenţă Medicală al UCL.
„Cu toate acestea, unele cereale integrale şi iaurturi aromate au niveluri ridicate de zahăr şi sare adăugate, iar studiul nostru a constatat că bebeluşii care au consumat mai multe alimente ultraprocesate au avut, de asemenea, un aport mai mare de aceste ingredient", spune medicul.
„Acest lucru este îngrijorător, mai ales că, în general, copiii mici consumă mai mult zahăr adăugat şi sare decât este recomandat", a precizat ea.
În afară de zahăr şi sare, un regim alimentar care include o mulţime de alimente ultraprocesate este mai puţin probabil să obişnuiască copiii cu aromele naturale ale alimentelor integrale şi, prin urmare, mai puţin probabil să încurajeze o alimentaţie sănătoasă mai târziu în viaţă, a subliniat medicul britanic.
Modelele de alimentaţie în primii ani sunt importante, deoarece ajută la stabilirea obiceiurilor care pot persista de-a lungul copilăriei şi până la vârsta adultă, avertizează experţii.
„Acest lucru a fost reflectat în constatările noastre, copiii de 21 de luni care au mâncat mai multe alimente ultraprocesate fiind, de asemenea, susceptibili de a fi consumatori mai mari de alimente ultraprocesate la vârsta de şapte ani”, a specificat profesorul Clare Llewellyn, de la Institutul de Epidemiologie şi Asistenţă Medicală al UCL, şi el unul dintre autorii studiului.
Cercetătorii au analizat datele din studiul de cohortă pentru gemeni (studiul Gemini), folosind clasificarea Nova pentru a împărţi alimentele şi băuturile consumate în patru grupuri: alimente neprocesate sau minim procesate (ouă, lapte, legume, peşte şi fructe); ingrediente culinare procesate (sare, unt şi ulei); alimente procesate (conserve de peşte, unt de arahide şi brânză); şi UPF (cereale, iaurturi, pâine feliată fabricată industrial, biscuiţi, cârnaţi, chipsuri).
UPF sunt de obicei produse industrial şi conţin ingrediente neutilizate sau foarte rar utilizate în bucătăria de acasă, cum ar fi emulgatori, coloranţi şi îndulcitori.
Copiii mici au fost împărţiţi în cinci grupuri, în funcţie de consumul lor de alimente ultraprocesate. Echipa de cercetare a constatat că micuţii din cel mai mic grup UPF au consumat 28% din caloriile necesare, din UPF, în timp ce pentru micuţii din cel mai mare din cele cinci grupuri acest procent a fost de 69%.
De asemenea, studiul a constatat că alimentele ultraprocesate consumate la 21 de luni au estimat consumul de UPF la vârsta de şapte ani.
Copiii care au consumat cele mai multe alimente ultraprocesate aveau de 9,4 ori mai multe şanse să se afle în grupul cu cel mai mare consum de UPF la vârsta de şapte ani, comparativ cu copiii care au consumat cea mai mică proporţie din aceste alimente.
Echipa de cercetare a declarat că acest lucru poate fi parţial atribuit naturii „hiperpalatabile” a acestor UPF, deoarece acestea tind să fie alimente mai bogate în grăsimi, zahăr sau sare.
În toate cele cinci grupuri UPF, consumul de zaharuri libere al copiilor mici a depăşit maximul recomandat de guvernul britanic de 5% din aportul caloric zilnic. În cele două grupuri cu cel mai ridicat UPF, consumul de zahăr adăugat a depăşit în medie 10 %.
Cercetătorii au făcut apel la politici care să restabilească echilibrul dietei copiilor către o proporţie mai mică de UPF, cum ar fi restricţionarea promovării alimentelor nesănătoase comercializate către copii, adăugarea de etichete de avertizare pe produse (de exemplu, cele care au un conţinut ridicat de zahăr) şi subvenţionarea alimentelor proaspete şi minim prelucrate.
„Nu este uşor să hrăneşti copiii sănătos în mediul alimentar actual. Alimentele puternic procesate sunt adesea mai ieftine decât alimentele pe care părinţii ar dori să le ofere copiilor lor, cum ar fi fructele şi legumele proaspete", a indicat dr. Conway.
„De asemenea, în ciuda etichetelor care sugerează că sunt o alegere sănătoasă, alimentele ultraprocesate comercializate pentru copii conţin adesea prea mult zahăr şi sare. Acest lucru face ca părinţilor să le fie mai greu să facă alegeri sănătoase”, a specificat el.
În studiu, echipa de cercetare scrie că există o serie de produse comerciale destinate copiilor mici care nu ar fi clasificate ca UPF, deoarece nu conţin ingrediente de tip UPF, dar imită alimentele ultraprocesate în ceea ce priveşte texturile. Acestea ar putea include crochetele sau pufuleţii de legume sau gustări asemănătoare prăjiturilor.
Expunerea timpurie la aceste alimente, au scris cercetătorii, este puţin probabil să încurajeze consumul de legume, chiar dacă conţinutul nutriţional al alimentelor a fost sănătos (adică nu au inclus zahăr sau sare adăugate).
Între limitele studiului, cercetătorii au indicat că persoanele de etnie albă şi cu un statut socioeconomic mai ridicat au fost suprareprezentate în eşantionul de populaţie în comparaţie cu populaţia Regatului Unit în ansamblu.
