Bolile cardiace pot accelera declinul cognitiv, arată concluziile unui studiu internaţional

Bolile cardiace pot accelera declinul cognitiv, arată concluziile unui studiu internaţional

Adulţii care au suferit de infarct miocardic şi angină pectorală ar putea fi mai predispuşi la un declin cognitiv mai rapid decât cei fără astfel de probleme cardiace, arată concluziile unui nou studiu relizat de cercetători finlandezi şi britanici.

Timp de aproximativ 12 ani, cercetătorii au urmărit 7.888 de adulţi, cu vârste de peste 62 de ani. La început, niciunul dintre aceştia nu a prezentat un accident vascular cerebral, infarct, angină pectorală sau demenţă.

Până la sfârşitul studiului, 480 de persoane, sau 5,6% dintre participanţi, au avut un infarct miocardic sau a dezvoltat angină pectorală.

Înainte de aceste evenimente, şi imediat după aceea, aceşti pacienţi au avut rate similare anuale de declin cognitiv ca participanţii care nu au avut infarct sau angină pectorală, afirmă autorii cercetării într-un raport publicat în Jurnalul Colegiului American de Cardiologie.

Dar, pe măsură ce a trecut mai mult timp după diagnosticul de infarct sau angină, pacienţii au prezentat un declin cognitiv mai rapid decât participanţii care nu aveau aceste probleme cardiace. Şi în cazul celor cu infarct şi în cazul pacienţilor cu angină pectorală s-au înregistrat scăderi mai rapide în abilităţile verbale, fluenţa cuvintelor şi a abilităţilor critice cum ar fi timpul de exprimare.

"Chiar şi o uşoară accelerare a declinului cognitiv ar putea accelera îmbătrânirea cognitivă, ceea ce s-ar putea transforma eventual în probleme ale activităţilor din viaţa de zi cu zi, şi, în final, la nevoia de îngrijire instituţională", a spus coautorul cercetării Suvi Rovio de la Universitatea din Turku, Finlanda citat de Reuters.

În timpul studiului, cercetătorii au evaluat funcţia cognitivă a participanţilor în opt etape de până la 12 ani.

Pentru a testa memoria verbală, au cerut participanţilor să-şi reamintească 10 cuvinte fără legătură. De asemenea, au cerut participanţilor să numească cât mai multe animale în cel mult un minut, pentru a testa fluenţa semantică. În al treilea rând, au pus întrebări oamenilor cu privire la dată, luna, anul şi ziua săptămânii.

Participanţii care au suferit de infarct sau de angină pectorală au prezentat scăderi cognitive mai rapide în toate cele 3 teste.

Pacienţii cu angină prezentau o scădere robustă a abilităţilor cognitive legate de timp, în timp ce pacienţii cu infarct au avut un declin cognitiv semnificativ în memoria verbală şi fluenţa cuvintelor şi un declin general cognitiv mai rău.

viewscnt