Studiile clinice sunt vitale pentru pacienţii români, mai ales pentru cei care suferă de boli ale căror tratamente nu sunt disponibile în România, dar şi pentru sistemul naţional de sănătate. Şi statul român are de câştigat din derularea studiilor clinice la noi, în condiţiile în care 27% din valoarea de piaţă a studiilor clinice reprezintă beneficiile generate pentru bugetul de stat.
Fiecare 1.000.000 de euro generat de studiile clinice în România înseamnă 270.000 de euro pentru bugetul de stat, a arătat Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), în cadrul unui workshop despre studiile clinice derulate în România.
,,Studiile clinice reprezintă un factor care poate să sprijine foarte mult cercetarea medicală şi progresul în domeniul medicinei şi, bineînţeles, în domeniul industriei farmaceutice. Toţi actorii care sunt implicaţi au de câştigat. În primul rând, pacienţii pentru că au acces la medicamente care sunt extrem de moderne şi care pot să-i ajute atunci când niciun alt medicament nu îi poate ajuta. În acelaşi timp, beneficiază de investigaţii care sunt făcute pe banii sponsorilor, a celor care finanţează studiile clinice. Sistemul de sănătate beneficiază şi el pentru că pacienţii care sunt implicaţi în studiile clinice nu mai sunt în finanţarea sistemului, ci sunt finanţaţi de către sponsorii care finanţează studiile clinice”, a explicat Dan Zaharescu.
În 2019, la bugetul de stat s-au dus 19,8 milioane de euro din industria farmaceutică, bani proveniţi din TVA, impozite pe salarii şi impozite plătite direct autorităţilor.
Piaţa a reprezentat 72 de milioane de euro în 2019, dar potenţialul pieţei de studii clinice variază între 802 de milioane de euro şi 1,4 miliarde de euro, dacă vom ajunge la nivelul mediu din Uniunea Europeană de studii clinice raportate la un milion de locuitori.
Deşi numărul studiilor clinice a crescut cu 20% în România din 2017 în 2019, potrivit conf. univ. dr. Michael Schenker, preşedintele Comisiei de Oncologie din Ministerul Sănătăţii, ,,numărul de studii clinice este foarte mic în România comparativ cu restul Europei”.
Economiile la sistemul de sănătate românesc pentru pacienţii oncologici şi cardiovasculari înscrişi în studiile clinice sunt importante, se apropie de 9,4 milioane de euro, la care s-au adăugat alţi aproximativ 340.000 de euro ca economii de la pacienţii care au efectuat investigaţii imagistice în timpul studiilor clinice.
2783 de pacienţi cardiovasculari sunt trataţi prin studii clinice începute în 2019 în România, cu un cost mediu per pacient de 1482 de euro şi 1760 de pacienţi oncologici sunt trataţi prin studii clinice începute tot în 2019 în România, cu un cost mediu de 3021 euro.
4,1 milioane de euro sunt economiile făcute de CNAS, pe seama studiilor clinice generate în bolile cardiovasculare şi 5,3 milioane de euro economiile CNAS, generate de studiile clinice generate în bolile oncologice.
,,341.184 euro sunt economiile CNAS provenite din testarea gratuită a pacienţilor prin studii clinice”, a mai arătat Dan Zaharescu.
6561 de pacienţi au fost testaţi gratuit cu RMN sau CT prin studiile clinice, începute în 2019 în România.
,,Unul din actorii principali care beneficiază de studiile clinice în mod direct şi indirect este statul, pentru că statul ajunge să încaseze aproximativ 27% din investiţiile care se fac în studii clinice. Deci, la 1.000.000 euro investit în studii clinice, 270.000 euro se întorc la stat sub formă de taxe directe sau indirecte”, a subliniat directorul executiv ARPIM.
Aproximativ 1,5 milioane de euro pe an sunt investite în dezvoltarea profesională a investigatorilor.
,,Medicii investigatorii au şi ei acces la cele mai moderne şi cele mai noi informaţii din domeniul medical, au acces la echipamente moderne şi toate acestea duc la creşterea gradului de pregătire al lor”, a mai spus directorul executiv al ARPIM.
Evident că şi producătorii de medicamente au de câştigat din aceste studii clinice, prin care fac astfel cei mai importanţi paşi în vederea autorizării medicamentelor şi în vederea punerii lor pe piaţă.
Citeşte şi
Dan Zaharescu, ARPIM: ,,România, în ultimii 20 de ani, a creat un mediu ostil din punct de vedere economic pentru dezvoltarea industriei farmaceutice”