Un nou studiu leagă problemele comportamentale ale copiilor de nivelurile mai ridicate de cortizol în păr, într-un nou studiu. Potrivit cercetătorilor, acest hormon, excretat de organism pentru a răspunde la situaţiile de stres, se acumulează în păr şi este un indicator al unui nivel de stres pe termen lung.
Cortizolul este hormonul secretat de organism pentru a răspunde la situaţiile stresante, astfel că măsurarea concentraţiei de cortizol din păr este foarte utilă în analiza stresului cronic.
„Cortizolul este de obicei prezent în sânge, salivă şi urină, printre alte locuri, şi indică un nivel imediat de cortizol; cu toate acestea, cortizolul se acumulează în păr, iar acest lucru indică un grad de stres pe termen lung, cu alte cuvinte, stresul cronic”, explică Ane Arregi-Otxotorena, cercetător în cadrul Facultăţii de Psihologie a UPV/EHU, într-un comunicat.
Pentru a distinge între stresul momentan şi stresul cronic, cercetătoarea foloseşte un exemplu clar: „Stresul care apare atunci când te duci să cumperi pâine într-o zi şi îţi dai seama că nu ai bani la tine, nu este acelaşi cu cel care apare atunci când ştii că nu îţi permiţi să cumperi pâine zilnic”.
Cercetătoarea din cadrul Grupul basc de cercetare în domeniul sănătăţii mediului (B-EHRG) a folosit mostre de păr de la copii de 11 ani pentru a evalua stresul cronic. Pentru a efectua cercetarea, ea a extras date din proiectul INMA (Mediu şi Copilărie), care adună date diverse despre copii şi familii, începând cu sarcina mamei, în scopuri de cercetare pe termen lung.
Astfel, noua cercetare a ajuns la concluzia că, în primul rând, problemele majore de comportament sunt legate de niveluri mai ridicate de cortizol în păr.
În plus, „am văzut că stresul matern este legat de problemele comportamentale ale copiilor. Asta înseamnă că stresul matern poate influenţa, de asemenea, nivelurile de cortizol ale copiilor afectând problemele comportamentale”, a explicat cercetătoarea.
Nivelul de cortizol este influenţat şi de zgomotul ambiental
În al doilea rând, echipa a descoperit şi un lucru la care nu se aşteptau: „O expunere mai mare la zgomotul ambiental este asociată cu niveluri mai scăzute de cortizol. Am văzut că, cu cât nivelul de zgomot este mai ridicat, cu atât nivelurile de cortizol sunt mai scăzute. Atunci când am clasificat analiza în funcţie de sex, această relaţie a fost semnificativă doar în cazul băieţilor”.
Potrivit cercetătorilor, „stresul acut iniţial cauzat de zgomot poate duce la o creştere temporară a nivelului de cortizol, dar stresul cronic cauzat de expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de zgomot poate reduce nivelul de cortizol”. Pentru a confirma rezultatele legate de zgomot, care au fost neaşteptate, aceleaşi cercetări vor fi efectuate în cadrul proiectului mai amplu European Athlete (Horizon 2020).
Factori de mediu, sociali şi individuali
În linii mari, „în această cercetare am detectat aceşti doi factori, dar asta nu înseamnă că alţi factori nu sunt legaţi, dar nu am găsit niciun alt tip de relaţie”, a explicat Arregi.
„Este important să oferim acestor cercetări o perspectivă mai largă, luând în considerare mai mult de un factor stresant”, a precizat ea.
Astfel, a fost creat un model pentru a investiga relaţia dintre factorii de mediu, sociali şi individuali şi concentraţia de cortizol din părul copiilor. Au fost luaţi în considerare toţi factorii care pot influenţa stresul şi care apar în literatura de specialitate: de exemplu, spaţiile verzi şi albastre, poluarea aerului, zgomotul ambiental; relaţiile familiale şi şcolare, nivelul de stres al părinţilor; problemele de somn, activitatea fizică, vârsta, sexul etc.
După cum a subliniat cercetătoarea UPV/EHU, „rămân multe de investigat în ceea ce priveşte factorii care influenţează nivelurile de cortizol din păr la copii şi tineri, iar studiile de până acum nu au luat în considerare influenţa simultană a mai multor factori”.
Modelul a fost creat pentru a aborda acest aspect. Arregi a explicat că în utilizarea acestui model este important să se ia în considerare mai mulţi factori: „De acum înainte, modelul ne va permite să aflăm ce variabile ar trebui luate în considerare la măsurarea nivelului de cortizol din păr şi care nu”.
Cercetările viitoare ar trebui să utilizeze această abordare mai complexă pentru a înţelege mai bine factorii determinanţi ai cortizolului din părul copiilor, dacă într-adevăr, expunerea simultană la diverşi factori de mediu, sociali şi individuali poate influenţa concentraţia de cortizol din păr.
Faptul că copiii se află sub influenţa stresului cronic este legat de multe probleme de sănătate; „copilăria şi adolescenţa sunt etape foarte vulnerabile, deoarece sunt etape de dezvoltare rapidă. Este foarte important să cunoaştem modul în care diferiţi factori influenţează sănătatea copiilor şi adolescenţilor în această etapă, astfel încât aceştia să poată deveni adulţi sănătoşi”, a concluzionat cercetătoarea.
Cercetătorii cred că nivelurile de cortizol din păr pot fi un instrument util în evaluarea modului în care expunerile la mediu au un impact asupra stresului cronic.
Pe scurt, acest lucru poate ajuta la implementarea unor politici publice eficiente; de fapt, spun ei, ştiind ce poate provoca stresul cronic al populaţiei într-o anumită zonă, poate fi mai uşor să se pună în aplicare politici de prevenire a acestuia, a conchis cercetătoarea.
