O echipă de cercetători din Japonia şi Italia a descoperit câteva tipuri rare de limfocite T asociate cu tulburări autoimune precum scleroza multiplă, artrita reumatoidă şi astmul. Descoperirea a fost posibilă datorită unei noi tehnologii denumite ReapTEC, iar cercetătorii au publicat un nou atlas al celulelor T, care poate ajuta la dezvoltarea unor noi terapii pentru afecţiunile indicate.
Studiul a fost publicat în 4 iulie în revista Science de o echipă de cercetători de la Riken pentru Ştiinţe Medicale Integrative, Universitatea Kyoto şi IFOM ETS Italia, condusă de Yasuhiro Murakawa.
Limfocitele T helper, sau celule Th, sunt limfocite T non-citotoxice care reprezintă o parte importantă a sistemului imunitar. Ele recunosc patogenii care intră în organism şi reglează răspunsul imun.
Pe de altă parte, multe boli autoimune sunt cauzate de funcţionarea anormală a unor celule T. Spre exemplu, în cazul sclerozei multiple, limfocitele T atacă părţi din organism considerându-le, în mod greşit, ca fiind patogeni.
În cazul alergiilor, celulele T suprareacţionează la substanţe inofensive pentru organism, cum ar fi particulele de polen.
Mai multe tipuri de celule T erau cunoscute de mult timp, însă noua cercetare a identificat noi subtipuri, rare şi specializate, asociate cu anumite boli autoimune.
În celulele umane, inclusiv în celulele T, există regiuni ale ADN-ului numite "amplificatori", care nu codifică proteine, ci părţi din ARN, amplificând expresia altor gene. De aceea, mici variaţii în amplificatorii celulelor T duc la diferenţe în expresia genelor, ceea ce poate afecta chiar funcţionarea celulelor T.
Folosind noua tehnologie ReapTEC, cercetătorii au verificat posibilele conexiuni între amplificatorii bidirecţionali ai celulelor T şi bolile autoimune.
După ce au analizat circa un milion de celule T umane, cercetătorii au identificat mai multe subtipuri rare de astfel de celule, care reprezintă mai puţin de 5% din numărul total.
Tehnologia ReapTEC a permis identificarea a circa 63.000 de amplificatori bidirecţionali activi ai acestor celule. Pentru a obţine date privind posibilele legături cu bolile autoimune, echipa de cercetare a evaluat studii de asociere la nivelul genomului, care au raportat un număr mare de variante genetice denumite polimorfisme cu o singură nucleotidă, asociate cu anumite boli autoimune.
Combinând aceste date cu cele obţinute cu ajutorul ReapTEC, cercetătorii au descoperit că variantele genetice pentru unele boli autoimune erau amplasate adeseori chiar în amplificatorii ADN ai subtipurilor rare de celule T.
În schimb, variantele genetice ale bolilor neurologice au un model diferit, ceea ce sugerează că amplificatorii bidirecţionali din aceste celule T rare sunt asociate în mod specific cu bolile autoimune.
În urma analizei, cercetătorii au putut identifica 606 amplificatori bidirecţionali cu polimorfisme cu o singură nucleotidă asociaţi cu 18 afecţiuni autoimune.
De asemenea, echipa de cercetare a reuşit să identifice câteva gene care sunt ţinte ale acestor amplificatori asociaţi bolilor autoimune. Spre exemplu, atunci când au activat un amplificator care conţinea o variantă genetică asociată cu bolile inflamatorii intestinale, amplificatorul a determinat o dereglare a genei IL7R.
Echipa de cercetare intenţionează să continue studiile în vederea identificării de molecule eficace în tratamentul afecţiunilor autoimune.
