Consumul de canabis de către adolescenţi este asociat cu defecte ale memoriei de lucru, controlului de sine şi motivaţiei, arată un studiu realizat în Canada.
În jur de unul din cinci adolescenţi canadieni folosesc cannabis (19% din canadienii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 19 ani) şi legalizarea recentă a acestuia în ţară justifică investigarea consecinţelor consumului asupra creierului în dezvoltare.
Adolescenţa este asociată cu maturizarea funcţiilor cognitive, cum ar fi memoria de lucru, luarea de decizii şi controlul impulsivităţii. Aceasta este o perioadă foarte vulnerabilă pentru dezvoltarea creierului, reprezentând o perioadă critică în care conexiunea de reglare dintre regiunile de grad mai înalt din cortex şi circuitele de procesare emoţională adânci din creier este stabilită. Este o perioadă de remodelare puternică, făcând adolescenţii foarte vulnerabili la perturbări ale dezvoltării legate de droguri. Cercetarea prezentată de oamenii de ştiinţă neurologi Patricia Conrod, Steven Laviolette, Iris Balodis şi Jibran Khokhar la Întâlnirea Canadiană de Neuroştiinţă din Toronto a prezentat descoperirile recente despre efectele cannabisului asupra creierului adolescenţilor.
Dr. Patricia Conrod a studiat la Universitatea din Montreal schimbările produse de consumul de alcool şi cannabis asupra funcţiei cognitive într-un grup de adolescenţi, reprezentând 5% din toţi cei 3.826 adolescenţii ce au intrat la liceu în 2012 şi 2013 în Greater Montreal.
Studenţii au fost evaluaţi anual prin teste cognitive pe calculator. Cercetătorii au arătat legătura dintre consumul de substanţe şi funcţia cognitivă scăzută, o descoperire ce ar putea identifica o vulnerabilitate comună la bază.
Consumul de cannabis a fost asociat cu deteriorări în memoria de lucru şi controlul inhibitor, necesar pentru controlul de sine. De asemenea, a fost legat de deficite în memorie şi înţelegerea perceptuală. Consumul de alcool nu a fost legat de deteriorări ale acestor funcţii cognitive, sugerând că pe termen lung cannabisul ar putea avea mai multe efecte decât alcoolul.
Mai recent, echipa dr. Conrod a analizat diferenţa legată de sex faţă de răspunsul la cannabis în grupul de adolescenţi. Datele preliminarii au indicat că uzul de cannabis a avut un efect mai puternic asupra funcţiilor memoriei ale baieţilor decât în cazul fetelor. Ambele sexe au fost oricum afectate egal de cannabis asupra controlului inhibitor. Aceste rezultate au ajutat la identificare grupurilor tinere la risc şi ţintirea acestora pentru intervenţia şi informarea timpurie.
Dr. Steven Laviolette a prezentat cercetarea asupra efectului componentei primare psihoactive a cannabisului, delta-9-tetrahidrocannabinol sau THC, pentru creierul adolescenţilor, în cercetări efectuate pe şoarecii de laborator. Echipa a demonstrat că expunerea adolescenţilor la THC induce schimbări într-o regiune specifică a creierului numită cortex prefrontal (PFC) şi într-un circuit cerebral, calea mezolimbică, ce constituie modificări foarte apropiate de anormalităţile observate în schizofrenie. Mai mult decât atât, expunerea adolescenţior la THC a cauzat de asemenea anormalităţi afective şi cognitive, inclusiv deficite în interacţiunile sociale, procesarea memoriei şi reglare a anxietăţii, conform sciencedaily.com.
În mod interesant, cercetătorii au descoperit că administrarea medicamentelor ce restaurează funcţia normală a cortexului prefrontal în maturitatea timpurie ar putea inversa efectele expunerii din adolescenţă la THC. De asemenea, au demonstrat că administrarea THC împreună cu medicamente ce previn daunele induse de THC în căile de semnalizare ale creierului au prevenit dezvoltarea efectelor asemănătoare schizofreniei. Aceste rezultate oferă perspective asupra modurilor de a preveni sau de a inversa defectelor semnalizării cerebrale induse de THC la adolescenţi.
Dr. Itis Balodis de la Universitatea McMaster, a investigat mecanismele ce motivează indivizii să acţioneze şi să ia decizii împotriva intreselor lor pozitive, cum s-a constatat că este cazul la persoanele ce suferă de dependenţă.
Pentru a compara luarea de decizii la indivizii ce suferă de dependenţă de cannabis (de asemenea numită tulburare a consumului de cannabis) şi un grup de control sănătos, dr. Balodis a folosit un test de luare de decizii pe baza eforturilor, care cercetează cât de mult efort este dispus să facă o persoană pentru a primi o recompensă. Participanţilor li s-a oferit o alegere între o sarcină uşoară şi una grea în care pot câştiga diferite cantităţi de bani (de exemplu, apăsarea unui levier de mai multe ori într-o anumită limită de timp).
În timpul testului, cercetătorii au urmărit diferenţele în activitatea diferitor regiuni cerebrale prin rezonanţă magnetică. Descoperirile iniţiale au sugerat că există diferenţe în codificarea valorii recompensei (banii primiţi) şi costul efortului (cantitatea de muncă făcută) în cazul indivizilor dependenţi de cannabis, în comparaţie cu grupul de control. Au existat diferenţe în activarea unor regiuni cerebrale ştiute a fi importante pentru motivaţie. Această informaţie ar putea fi cheia găsirii factorilor de vulnerabilitate pentru dependenţa de cannabis.
Consumul de cannabis de către adolescenţi este asociat cu schimbări comportamentale legate de recompensă şi motivaţie. Paradoxal, s-a sugerat ca acest consum să crească motivaţia pentru consumul altor droguri şi un potenţial ”sindrom de demotivare”, în care indivizii sunt mai puţin dispuşi să depună efort pentru a primi o recompensă. Nu este ştiut dacă consumul de cannabis de către adolescenţi cauzează vreunul din aceste răspunsuri, sau dacă consumul este mai degrabă un simptom a unei stări preexsitente ce rezultă din aceste comportamente.
Pentru a înţelege mai bine efectele pe termen lung ale expunerii adolescenţilor la cannabis asupra creierului, dr. Jibran Kokhar de la Universitatea din Guelph, a studiat efectul expunerii la THC a şoarecilor de laborator adolescenţi asupra comportamentului lor ulterior ca adulţi.
În acest studiu, expunerea în adolescenţă la THC a avut un impact asupra învăţării instrumentale (apăsare scăzută a levierului) şi a învăţării pavloviene. De asemenea, şobolanii au arătat diferenţe în alte comportamente legate de recompensă. Aceste schimbări comportamentale au fost acompaniate de schimbări în conexiunea dintre diferite regiuni cerebrale, inclusiv cele implicate în codificarea recompensei şi a motivaţiei. Aceste rezultate au sugerat că expunerea în adolescenţă la cannabis la şobolani poate produce schimbări pe lungă durată în circuitul cerebral, ceea ce ar putea contribui la schimbările comportamentale observate după expunerea la cannabis.
Luate împreună, rezultatele leagă consumul de cannabis de schimbările pe termen lung din creier, ce subliniază schimbările în comportamentele adolescenţilor.
