Bebeluşii născuţi în urma unui tratament de fertilitate precum fertilizarea in vitro (FIV) pot avea un risc uşor mai mare de defecte cardiace, potrivit unui studiu.
Într-un studiu, cercetătorii au analizat date din peste 7,7 milioane de naşteri vii din patru ţări nordice: Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Suedia pe parcursul a trei decenii.
Ei au studiat diagnosticarea unui defect cardiac grav fie în timp ce copilul se afla în uter, fie în timpul primului an de viaţă.
Cercetătorii au comparat apariţia unor defecte cardiace majore la copiii concepuţi pe cale naturală cu cei născuţi în urma unei tehnologii de reproducere asistată, inclusiv FIV, injectarea intracitoplasmatică a spermei (ICSI) şi congelarea embrionilor.
Constatările acestui studiu arată că, bebeluşii născuţi prin tehnologii de reproducere asistată, cum ar fi fertilizarea in vitro (FIV), pot avea un risc cu 36% mai mare de a dezvolta defecte cardiace majore în comparaţie cu cei concepuţi pe cale naturală, a constatat un nou studiu.
„Cercetările anterioare arată că există riscuri crescute pentru copiii concepuţi cu ajutorul tehnologiei de reproducere asistată”, a declarat într-un comunicat Ulla-Britt Wennerholm, profesor la Universitatea din Göteborg din Suedia, care a condus studiul.
„Acestea includ naşterea prematură şi greutatea mică la naştere. Am dorit să investigăm dacă riscul de malformaţii cardiace a fost mai mare pentru copiii născuţi în urma reproducerii asistate”, a explicat cercetătoarea.
Un risc mai mare în cazul naşterilor multiple
Constatările au fost publicate recent în revista European Heart Journal şi arată că bebeluşii concepuţi prin reproducere asistată au avut un risc de 1,84% de defecte cardiace, comparativ cu un risc de 1,15% pentru cei concepuţi pe cale naturală.
Acest risc crescut a fost consecvent pentru diferitele metode de reproducere asistată, însă a fost semnificativ mai mare în cazul naşterilor multiple, cu un risc de 2,47%. Naşterile cu un singur copil prezentau un risc de 1,62% de malformaţii cardiace.
„Faptul că riscul de malformaţii cardiace este similar indiferent de tipul de reproducere asistată utilizat poate indica faptul că există un factor comun care stă la baza infertilităţii părinţilor şi a bolilor cardiace congenitale la copiii lor”, a precizat Wennerholm.
Defectele cardiace congenitale necesită adesea intervenţii chirurgicale atunci când copiii sunt foarte mici, motiv pentru care identificarea bebeluşilor cu risc crescut poate duce la intervenţii mai timpurii, a adăugat expertul.
După cum spun specialiştii, este bine documentat faptul că unii copii născuţi după tehnologia de reproducere asistată (ART) prezintă un risc uşor, dar semnificativ crescut de anomalii congenitale.
„Cele mai frecvente astfel de anomalii sunt de natură cardiacă”, a indicat dr. Bernard Tuch, endocrinolog şi profesor la Universitatea Monash din Australia, care nu a fost implicat în studiu. El a adăugat că riscul crescut rămâne scăzut.
Într-un editorial care însoţeşte studiul, dr. Nathalie Auger de la Centrul de Cercetare al Spitalului Universităţii din Montreal subliniază că există o prevalenţă tot mai mare a reproducerii asistate, reprezentând între 2% şi 8% din naşteri, în funcţie de ţară.
Deşi majoritatea copiilor născuţi după tehnologii de reproducere asistată sunt sănătoşi, aceste proceduri nu sunt lipsite de riscuri, subliniază specialiştii.
