Bacteriile patogene folosesc un zahăr din stratul de mucus intestinal pentru a infecta intestinul, au descoperit oamenii de ştiinţă într-un nou studiu.
Realizat de cercetători de la Universitatea din British Columbia (UBC) şi de la BC Children's Hospital din Canada, studiul arată că acidul sialic, care face parte din stratul protector de mucus intestinal, alimentează bacteriile care provoacă boli în intestin.
Descoperirile, publicate luni, în jurnalul online PNAS, sugerează o potenţială ţintă de tratament pentru infecţiile bacteriene intestinale şi o serie de boli cronice legate de bacteriile intestinale, inclusiv boala inflamatorie intestinală (BII), boala celiacă, sindromul de intestin iritabil şi sindromul de intestin scurt.
„Bacteriile trebuie să găsească un loc în intestinele noastre pentru a se instala, a-l coloniza şi a se extinde, iar apoi trebuie să învingă toate tipurile de apărare diferite care, în mod normal, ne protejează intestinul", spune dr. Bruce Vallance, profesor în cadrul departamentului de pediatrie de la UBC şi cercetător la spitalul de copii din Columbia Britanică (Canada).
„În viitor, putem să ţintim acest zahăr, sau modul în care agenţii patogeni îl folosesc, pentru a preveni boli importante din punct de vedere clinic", a precizat el.
Bolile inflamatorii, cum ar fi BII, sunt în creştere la copii şi, din cauza sistemului lor imunitar imatur, copiii sunt mai susceptibili la infecţii bacteriene intestinale.
Dr. Vallance şi echipa sa au căutat să înţeleagă ce le permite acestor agenţi patogeni bacterieni să supravieţuiască şi să se extindă în interiorul intestinelor noastre.
Pentru studiu, cercetătorii au examinat Citrobacter rodentium, un agent patogen bacterian intestinal al şoarecilor care este folosit ca model pentru infecţiile cu E. coli uman.
Echipa a descoperit că bacteria are gene implicate în consumul de acid sialic, iar atunci când aceste gene sunt eliminate, creşterea bacteriei este afectată.
Cercetările de până acum au arătat că, în urma consumului de zaharuri, bacteria produce două proteine speciale de virulenţă care o ajută să traverseze stratul de mucus din colon şi să se lipească de celulele epiteliale subiacente.
Noile descoperiri dezvăluie modul în care bacteriile se pot schimba în timp şi pot, de fapt, agrava boala.
„În cazul BII, bacteriile se schimbă, şi încep să-şi croiască drum în celulele care căptuşesc intestinul, cauzând mai multă inflamaţie, iar acesta poate fi unul dintre motivele pentru care boala devine cronică", spune dr. Vallance.
Nutrienţii specifici, cum ar fi acidul sialic sau alte zaharuri, ar putea fi călcâiele lui Ahile pentru ei în ceea ce priveşte lucrurile pe care le-ai putea viza pentru a elimina bacteriile periculoase din intestin, cred cercetătorii din acest studiu.
Dr. Vallance şi echipa sa examinează acum rolul pe care alte zaharuri din intestin îl pot juca în alimentarea bacteriilor patogene.
Ei caută, de asemenea, bacterii bune rezidente (probiotice) care ar putea concura bacteriile periculoase, furând zaharurile de la acestea.
De asemenea, aceştia intenţionează să exploreze interacţiunile potenţiale dintre bacteriile rezidente şi cele patogene.
Bacteriile patogene nu pot accesa singure zaharurile şi, prin urmare, unele dintre bacteriile rezidente, în mod normal inofensive, trebuie să le servească drept complici.
„Practic, aceşti complici descompun zahărul din mucus şi apoi fie îl dau bacteriilor periculoase, fie bacteriile periculoase au găsit o modalitate de a-l fura de la ele", explică el.
O mai bună înţelegere a acestor interacţiuni ar putea oferi noi modalităţi de a bloca bacteriile patogene, lucru de care dr. Vallance spune că este nevoie urgentă.
„În trecut, strămoşii noştri erau în mod constant asaltaţi de bacterii periculoase", spune dr. Vallance.
Odată cu apariţia unei rezistenţe din ce în ce mai mari la antibiotice în rândul bacteriilor, aceste infecţii bacteriene vor deveni din nou o problemă din ce în ce mai mare, spune cercetătorul.
„În lipsa unor noi antibiotice, trebuie să găsim metode noi de a lupta împotriva acestor bacterii, de pildă prin înfometarea lor", a mai spus medicul-cercetător.
