Anul: 2034. Pacientele cu cancer de sân beneficiază de diagnostice şi terapii perfect personalizate. Plictiseala tratamentelor ulterioare aparţine trecutului, datorită inteligenţei artificiale (AI), realităţii augmentate şi roboticii. Este doar o poveste din domeniul SF (science-fiction/ştiinţifico-fantastic), sau ar putea deveni în curând realitate clinică? La reuniunea anuală a Societăţii germane de senologie, prof. dr. Marc Thill de la Spitalul Agaplesion Markus din Frankfurt a aruncat o privire în globul de cristal, explorând potenţialul noilor tehnologii, dar subliniind şi blocajele din domeniul diagnosticării şi a personalului profesionist, într-un articol apărut online, în revista Sănătatea în Europa (healthcare-in-europe).
Tendinţa se îndreaptă în mod clar către eficientizarea în continuare a căilor de tratament şi reducerea terapiilor chirurgicale, a remarcat expertul.
„Bineînţeles, pacienţii noştri beneficiază de faptul că nu au atât de multe programări şi li se efectuează mai puţine proceduri”.
De exemplu, un număr redus de pre- şi post-tratamente minimizează riscul unor rezultate mai slabe din punct de vedere estetic şi al complicaţiilor legate de intervenţii chirurgicale, cum ar fi infecţiile.
Prin urmare, specialistul este convins că acest obiectiv de eficientizare va duce la furnizarea în ambulatoriu a tratamentului cancerului de sân - o evoluţie care este deja bine avansată în ţări precum Marea Britanie şi Danemarca.
Stabilirea unor trasori non-radioactivi pentru marcarea ganglionilor limfatici santinelă (SLN), precum verdele de indocianină (ICG) şi oxidul de fier superparamagnetic (SPIO), va contribui, de asemenea, la eficientizarea proceselor, a prezis expertul.
Aceste substanţe oferă o rată de detecţie egală cu cea a radiotrasorilor, dar fără implicarea medicinei nucleare. În cazul ICG, nu este necesară nici măcar o programare de pregătire pentru administrarea trasorului, a explicat dr. Thill - acesta este administrat pur şi simplu cu zece minute înainte de operaţie.
Accent pe cancerul de sân
Cancerul de sân (carcinom mamar; adesea abreviat ca BRCA) este cel mai frecvent cancer la femei în multe ţări şi cancerul cu cea mai mare rată de mortalitate.
Opţiunile diagnostice şi terapeutice pentru cancerul de sân sunt în consecinţă diverse.
În Germania, markerii radioactivi precum technetium-99m (99mTc) sunt utilizaţi pentru majoritatea intervenţiilor cu marcarea ganglionilor limfatici santinelă. Cu toate acestea, disponibilitatea lor nu este deloc garantată, a remarcat expertul - doar câteva reactoare produc aceşti markeri, iar o întrerupere ar fi suficientă pentru a paraliza aprovizionarea.
Imprimarea 3D, operaţiile VR şi altele: ce ne rezervă viitorul?
Numărul de programări ale pacienţilor poate fi, de asemenea, redus prin utilizarea procedurilor de marcare pe bază de trasori, sărind peste etapa intermediară de localizare prin fir sau clemă.
În viitor, calea de tratament ar putea fi simplificată şi mai mult, a prezis dr. Thill: o nouă procedură a producătorului american Cairn Surgical utilizează dispozitive (capace) mamare personalizate, imprimate 3D, cu orificii integrate de ghidare a firului, ceea ce înseamnă că se poate renunţa complet la marcarea preoperatorie.
Acest lucru este dus şi mai departe în abordările bazate pe realitatea virtuală (VR), în care operatorul are la vedere poziţia leziunilor din sân şi alte informaţii din diverse modalităţi de imagistică prin intermediul unui afişaj.
Dr. Thill, care a avut ocazia să încerce o astfel de procedură VR la reuniunea anuală a Societăţii Americane a Chirurgilor de Sân, a fost fascinat de această tehnologie. „Cu toate acestea, probabil că în următorii zece ani nu vom ajunge încă acolo”, a spus el.
De asemenea, expertul se aşteaptă la progrese în domeniul imagisticii cu ultrasunete pentru localizarea intraoperatorie a leziunilor: În opinia sa, includerea acestei tehnici în orientările recente reflectă valoarea diagnostică adăugată ecografiei - atât timp cât echipamentul este adecvat, iar diagnosticianul dispune de expertiza corespunzătoare.
În acest context, dr. Thill a indicat o nouă generaţie de sonde „hockey stick”, care servesc drept progres tehnic pentru a facilita diagnosticul.
Predicţia răspunsului la tratament cu ajutorul AI: „Ciudat, dar funcţionează
Tomografia în coerenţă optică (OCT) - cunoscută mai ales pentru utilizarea sa în oftalmologie - este o altă tehnică de imagistică care se arată promiţătoare pentru senologie (specialitatea medicală care studiază orice afecţiune a sânului).
Folosind OCT, este posibil să se distingă diferenţe subtile în ţesuturi, de exemplu pentru a detecta reziduurile tumorale după o intervenţie chirurgicală.
Studiile clinice actuale explorează deja combinaţia OCT cu AI şi metodele de învăţare automată pentru asistenţă în diagnosticare.
De asemenea, asistenţa AI este deja disponibilă pentru analizarea scanărilor de ţesuturi patologice sau pentru a fi integrată în sistemele RMN portabile.
Cu toate acestea, dr. Thill anticipează că, în viitor, AI va fi probabil capabilă de mult mai mult: învăţarea automată ar putea prezice care pacienţi vor răspunde suficient de bine la chimioterapie pentru a nu necesita nicio intervenţie chirurgicală.
O nouă abordare a companiei americane SimBioSys face un pas mai departe: algoritmul lor combină rezultatele biopsiei, diverse imagini şi alţi parametri clinici pentru a crea un model 4D, care utilizează simulări biofizice pentru a prezice care pacient va răspunde la ce terapie.
„Este foarte ciudat, dar funcţionează”, a declarat expertul, cu privire la rezultatele iniţiale ale unor studii de cohortă de mari dimensiuni.
Roboţi ajutători, schele de susţinere şi lipsa de personal
Dr. Thill a subliniat alte două tehnici promiţătoare care se confruntă în prezent cu o serie de provocări: asistenţa robotică ar putea îmbunătăţi rezultatele mastectomiilor cu separarea mamelonului (RNSM). Cu toate acestea, procedura are în prezent prea multe puncte slabe, ceea ce înseamnă că va dura probabil ceva timp înainte de a intra în practica clinică de rutină.
„Trebuie să avem grijă de stagiarii noştri, pentru că altfel vom pierde din calitate şi vom pune în pericol furnizarea de asistenţă medicală", a indicat dr. Thill.
De asemenea, expertul a privit cu mare interes reconstrucţia mamară fără implant prin lipotransfer. Aceasta presupune „inundarea” unei structuri de schelă înconjurătoare cu propria grăsime corporală pentru a crea un înlocuitor biocompatibil.
Spre deosebire de procedurile convenţionale, aceasta ar necesita în mod ideal o singură operaţie. Cu toate acestea, dr. Thill a raportat că progresul în această tehnică se pare că a stagnat pentru moment.
În cele din urmă, expertul a abordat un subiect viitor care este deja în mod clar relevant astăzi: „Vă rugăm să fiţi amabili cu angajaţii noştri, deoarece aceştia sunt în prezent mult mai greu de găsit decât pacienţii”.
Acest apel ironic se referea, desigur, la deficitul tot mai mare de forţă de muncă calificată, care afectează şi domeniul senologiei.
„Trebuie să avem grijă de stagiarii noştri, pentru că altfel vom pierde din calitate şi vom pune în pericol furnizarea de asistenţă medicală”, a conchis dr.Thill.
