Potrivit unui studiu, deficitul de asistente medicale este legat de un risc mai mare de deces şi complicaţii la pacienţii cu intervenţii chirurgicale.
Un nou studiu a constatat că deficitul de asistente medicale creşte riscul de probleme medicale şi de mortalitate pentru pacienţi.
Cercetătorii de la Universitatea Southampton din Marea Britanie au analizat impactul deficitului de personal medical asupra rezultatelor pentru pacienţi.
În special, studiul a evidenţiat faptul că deficitul de personal infirmier şi de asistenţi medicali a fost asociat cu un risc mai mare de complicaţii în context chirurgical, inclusiv infecţii şi alte rezultate post-chirurgicale negative.
„Siguranţa pacienţilor care suferă intervenţii chirurgicale este primordială şi, pe bună dreptate, se pune un accent considerabil pe sisteme, politici şi proceduri adecvate”, a declarat Paul Meredith, autorul principal al studiului şi cercetător principal la Universitatea din Southampton din Marea Britanie.
„Această cercetare este un memento oportun că volumul de muncă este, de asemenea, un factor major de risc şi că riscurile pentru pacienţii chirurgicali persistă dincolo de perioada operaţională imediată. Personalul adecvat de asistente medicale din saloane este vital pentru a asigura siguranţa pacienţilor care suferă şi se recuperează după o intervenţie chirurgicală”, a precizat el.
Cercetătorii au analizat datele privind pacienţii şi personalul chirurgical din aproape 214.000 de internări în patru instituţii ale Serviciului Naţional de Sănătate (NHS) din Anglia, acoperind perioada aprilie 2015 - februarie 2020.
Constatările au fost publicate marţi, în revista British Journal of Surgery.
Studiul a arătat că deficitul de asistente medicale şi asistenţi medicali cu specializare creşte riscul de readmitere în spital cu 2,3%, în timp ce deficitul doar de asistenţi medicali îl creşte cu 1,4%.
Lipsa de personal a fost, de asemenea, asociată cu o creştere cu 4,8 % a trombozelor venoase profunde (cheaguri de sânge), cu o creştere cu 5,7 % a cazurilor de pneumonie şi cu o creştere cu 6,4 % a ulcerelor de presiune sau a plăgilor de pat, care sunt deosebit de frecvente la pacienţii supuşi unei intervenţii chirurgicale.
În plus, riscul de mortalitate a crescut cu 9,2 % pentru fiecare zi în care nu au existat suficiente asistente medicale şi cu 10,3 % pentru fiecare zi în care nu au existat suficiente asistenţi medicali cu specializare
Penuria de personal medical, în creştere
În Europa, absenţa personalului medical a crescut cu 62% în timpul primului val al pandemiei de Covid-19, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
De asemenea, s-a raportat că nouă din zece asistenţi medicali şi-au exprimat intenţia de a renunţa la locul de muncă în această perioadă, peste 80 % dintre aceştia raportând suferinţe psihologice.
Dincolo de pandemie, asistentele medicale s-au confruntat, de asemenea, cu numeroase provocări în îndeplinirea rolurilor lor.
Un sondaj privind ocuparea forţei de muncă realizat în 2021 de Colegiul Regal al Asistenţilor Medicali din Regatul Unit a arătat că 56,8% dintre asistenţi se gândeau sau intenţionau să-şi părăsească posturile.
Motivele au variat, dar cele mai frecvente au inclus sentimentul de subevaluare şi presiunea excesivă.
În plus, un raport al Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Infirmiere (EFN) a evidenţiat faptul că, în ceea ce priveşte condiţiile de muncă nesigure acestea au determinat asistentele să îşi reducă orele de lucru.
Potrivit raportului, asistentele medicale din Europa s-au confruntat cu diverse forme de violenţă, inclusiv atacuri verbale şi fizice, precum şi hărţuire sexuală.
De exemplu, până la 30 % dintre asistenţii medicali din ţări precum Danemarca, Portugalia şi Regatul Unit au declarat că au fost hărţuiţi sexual la locul de muncă.
S-a constatat că violenţa a venit nu numai din partea pacienţilor, ci şi din partea familiilor acestora şi a altor profesionişti din domeniul sănătăţii, până la 41% dintre asistenţi raportând abuzuri din partea colegilor lucrători din domeniul sănătăţii.
