Cercetătorii de la Institutul de cancer Winship, din cadrul Universităţii americane Emory, au identificat un nou tip de celulă imună, care joacă un rol esenţial în imunitatea anti-tumorală.
Descoperirile, publicate în revista Nature, evidenţiază potenţialul de a activa aceste celule pentru a lupta mai eficient împotriva tumorilor, oferind noi speranţe pentru un succes mai larg al tratamentului, în special la pacienţii cu cancer care nu răspund la imunoterapiile actuale.
Studiul relevă faptul că aceste celule, denumite celule T CD4 de tip stem, locuiesc în ganglionii limfatici din apropierea tumorilor. Deşi sunt capabile să genereze un răspuns antitumoral puternic, aceste celule rămân adesea inactive, limitând răspunsul sistemului imunitar la tumoră.
Celulele T CD4 de tip stem au capacitatea de a se reînnoi şi de a se transforma în diferite tipuri de celule imunitare. Aceste celule sunt marcate de două proteine specifice, PD1 şi TCF1, care ajută la determinarea comportamentului lor, inclusiv auto-reînnoirea şi reglarea. În modelele de laborator, activarea acestor celule a făcut ca un tratament comun de imunoterapie numit blocarea PD1 să fie mai eficient împotriva cancerului.
„La aproximativ 10% dintre pacienţii la care celula CD4 de tip stem este activă, există un răspuns imunitar mult mai viguros la cancer”, spune Haydn T. Kissick, cercetător în cadrul Programului de cercetare în imunologia cancerului de la Institutul de cancer Winship şi profesor asistent în cadrul departamentului de urologie de la facultatea de medicină a universităţii Emory, într-un comunicat.
Aceşti pacienţi supravieţuiesc mai mult după operaţie şi sunt mult mai susceptibili de a răspunde la imunoterapia cu inhibitori ai punctelor de control, spune cercetătorul.
„Cu toate acestea, provocarea pe care am identificat-o este că, la majoritatea pacienţilor, această celulă rămâne într-o stare supresivă, care, în esenţă, spune sistemului imunitar să rămână inactiv şi să ignore tumora”, a precizat cercetătorul.
Cel mai important, cercetătorii au descoperit că celula T CD4 de tip stem este capabilă să treacă la o stare activă. Aceasta poate reporni un răspuns imunitar antitumoral puternic şi poate spori receptivitatea la blocarea PD1 în modelele animale, potrivit studiului preclinic.
Descoperirile sugerează că aproape toţi pacienţii au această celulă T CD4 de tip stem în ganglionii limfatici din jurul tumorilor lor. „Înţelegerea modului prin care am putea învăţa aceste celule să comute între starea activă şi cea inactivă ar putea identifica noi modalităţi de a trata mult mai mulţi pacienţi cu imunoterapie”, explică Kissick.
Explorarea viitoare a acestei descoperiri este necesară pentru a determina cum să activăm şi să menţinem activ răspunsul imun al celulelor.
Cercetătorii îşi propun să utilizeze ARN mesager (ARNm) şi tehnologia nanoparticulelor lipidice (LNP) pentru a reprograma aceste celule T CD4 de tip stem, eliminând efectiv frânele din răspunsul imun la cancer.
„Avem încă multe întrebări la care trebuie să răspundem şi provocări de depăşit”, spune Kissick, exprimându-şi încrederea că, în viitor, aceste mecanisme ar putea fi valorificate pentru a viza celulele şi a le direcţiona să facă ceea ce trebuie să facă pentru a activa răspunsul imunitar.
„Avem toate piesele puzzle-ului, şi e doar o chestiune de a le pune împreună”, a mai spus cercetătorul.
