Există tot mai multe dovezi că boala Parkinson (PD) afectează femeile şi bărbaţii în mod diferit. În studiul publicat în "Journal of Parkinon's Disease", oamenii de ştiinţă au prezentat ultimele descoperiri referitoare la diferenţele legate de sex şi au subliniat importanţa estrogenilor, ce au un rol crucial în diferenţele legate de sex în Parkinson.
PD este o afecţiune ce progresează lent şi afectează mişcarea, controlul muşchilor şi echilibrul. Este a doua cea mai comună afecţiune neurodegenerativă legată de vârstă şi afectează în jur de 3% din populaţia cu vârsta de peste 65 de ani şi până la 5% din invizivii de peste 85 de ani. Riscul de a dezvolta Parkinson este dublu la bărbaţi în comparaţie cu femeile, dar femeile experimentează o progresie mai rapidă a bolii şi au o rată de supravieţuire mai scăzută.
"Devine din ce în ce mai evident că Parkinson-ul este diferit între bărbaţi şi femei. Descoperirile recente au sugerat că sexul are de asemenea un impact asupra factorilor de risc şi eventual asupra mecanismelor moleculare implicate în patogeneza bolii", a spus autorul principal dr. Fabio Blandini, director ştiinţific la IRCCS Mondino Foundation de la Institutul Naţional de Neurologie, Pavia, Italia, citat de sciencedaily.com.
Această recenzie examinează meticulos cele mai recente cunoştinţe despre diferenţele dintre bărbaţii şi femeile cu Parkinson, inclusiv simptome motorii şi non-motorii, calitatea vieţii, factorii de risc genetici şi de mediu, terapia farmacologică a simptomelor motorii şi non-motorii, proceduri chirurgicale, legătura dintre Parkinson şi steroizii şi impactul sexului asupra patofiziologiei.
Cercetările recente au arătat că femeile şi bărbaţii au simptome distinctive motorii şi non-motorii odată cu progresia bolii. Simptomele motorii apar mai târziu în cazul femeilor: tremurul este un prim simptom comun asociat cu căderi recurente şi dureri mai severe cu caracteristici specifice cum ar fi rigiditate redusă, o predispoziţie mai ridicată de a dezvolta instabilitate posturală şi un risc ridicat de complicaţii motorii legate de levodopa.
În acelaşi timp, bărbaţii cu Parkinson prezintă mai multe probleme posturale serioase şi au abilităţi cognitive generale mai proaste: blocajul în timpul mersului - cea mai semnificativă complicaţie motorie a bolii - se dezvoltă mai târziu la bărbaţi; oricum, bărbaţii au un risc mai ridicat de a dezvolta camptocornie (flexarea anormală severă a trunchiului în faţă). Un studiu clinic în curs de desfăşurare evaluează prevalenţa bolii Parkinson şi impactul sexului biologic asupra altor anormalităţi posturale, cum ar fi sindromul Pisa (o îndoire laterală reversibilă a trunchiului cu tendinţa de lăsare pe o parte), antecolita (flexarea în faţă în exces), scolioza şi deformări legate de mâini sau degete.
Simptomele non-motorii au fost subiectul unui studiu asupra 950 de pacienţi cu Parkinson, ce a concluzionat că simptomele ca oboseala, depresia, constipaţia, pierderea gustului sau mirosului, schimbarea greutăţii şi transpiraţia în exces sunt mai comune şi mai severe la femei.
Alte studii au demonstrat că bărbaţii cu bala Parkinson au abilităţi cognitive generale mai proaste şi că sexul masculin este factorul predictiv primar pentru deteriorări cognitive uşoare şi progresia mai rapidă în stadiul sever al bolii. Un diagnostic de Parkinson asociat cu demenţă are un impact mai mare asupra speranţei de viaţă la femei decât la bărbaţi; în plus, femeile prezintă simptome distinctive, cât şi diferenţe în răspunsul la terapii farmacologice şi la stimularea cerebrală şi în propria evaluare a calităţii vieţii în comparaţie cu bărbaţii.
Conform autorilor, caracteristicile clinice distinctive, cât şi contribuţia diferitor factori de risc susţin că dezvoltarea bolii Parkinson ar putea implica mecanisme patogenetice diferite (sau aceleaşi mecanisme dar în moduri diferite) la bărbaţi şi femei.
"Hormonii legaţi de sex acţionează prin întregul creier al bărbaţilor şi femeilor, iar diferenţele legate de sex sunt acum subliniate în regiuni şi funcţii cerebrale neluate în considerare anterior, ceea ce ajută la o înţelegere mai bună a comportamentelor şi funcţiilor legate de sex", a adăugat autoarea principală dr. Silvia Cerri, directoare a laboratorului de neurobiologie celulară şi moleculară la IRCCS.
