Mamele care locuiesc în apropierea unei activităţi intensive de exploatre a petrolului şi gazului au şanse de 40-70% mai mari de a avea copii cu defecte cardiace congenitale comparativ cu cei care trăiesc în zone cu activitate mai puţin intensă, potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Şcoala sănătate publică din Colorado.
"Am observat că mai mulţi copii s-au născut cu un defect congenital al inimii în zonele cu cea mai mare intensitate a activităţii de exploatare a petrolui şi gazelor", a spus autorul studiului Lisa McKenzie, de la Şcoală de Sănătate Publică a Universităţii din Colorado, citat de sciencedaily.com.
Cel puţin 17 milioane de persoane din SUA şi 6% din populaţia din Colorado trăiesc la o distanţă de doar 1,6 km de exploatare activă de petrol şi gaze.
Cercetătorii au studiat 3.324 de copii născuţi în Colorado în perioada 2005-2011. Ei au analizat sugarii cu mai multe tipuri specifice de defecte cardiace congenitale.
Cercetătorii au estimat intensitatea lunară a activităţii puţurilor de petrol şi gaze de lângă reşedinţa mamei într-o perioadă cuprinsă între trei luni înainte de concepţie până în a două lună de sarcină. Această măsurătoare a luat în calcul faza de dezvoltare (foraj, execuţie şi producţie), mărimea puţurilor şi volumele de producţie.
Ei au descoperit că mamele care trăiesc în zonele cu cele mai intense niveluri de activitate a puţurilor de petrol şi gaze aveau o probabilitate de 40-70% mai mare de a avea copii cu defecte congenitale ale inimii. Acesta este principala cauză de deces la sugarii cu defecte congenitale. Copiii cu defecte cardiace congenitale sunt mai puţin susceptibili de a se dezvolta normal, au un risc mai mare de a avea probleme de creştere şi sunt mai vulnerabili la leziuni cerebrale.
Studiile pe animale arată că defectele congenitale ale inimii pot aprea şi după doar o singură expunere la factorii de mediu în timpul sarcinii timpurii. Câţiva dintre cei mai obişnuiţi poluanţi periculoşi din aer emişi în locurile unde se află puţurile sunt teratogenii - agenţi care pot cauza defecte congenitale - despre care se ştie că trec prin placentă.
Studiul se bazează pe o analiză anterioară care a analizat 124.842 de naşteri în Colorado din mediul rural între 1996 şi 2009 şi a constatat că bolile cardiovasculare au crescut odată cu creşterea densităţii puţurilor de petrol şi gaze în jurul rezidenţei materne. Un alt studiu din Oklahoma, care a analizat 476.000 de naşteri, a constatat asociaţii pozitive, dar imprecise, între apropierea de puţurile de petrol şi gaze şi de mai multe tipuri de defecte congenitale ale inimii.
Aceste studii au avut mai multe limitări, incluzând faptul că nu au reuşit să facă distincţia între fazele de dezvoltare şi faza de producţie la locul de desfăşurare şi nu au confirmat defectele cardiace congenitale specifice prin revizuirea dosarelor medicale.
În acest ultim studiu, cercetătorii au reuşit să confirme locul în care mamele au trăit în primele luni ale perioadei de sarcină, să estimeze intensitatea activităţii şi să prezinte alte surse de poluare a aerului. Bolile congenitale cardiace au fost, de asemenea, confirmate de o revizuire medicală şi nu le-au inclus pe cele cu o origine genetică cunoscută.
Datele studiului au arătat niveluri mai ridicate de defecte cardiace congenitale în zonele rurale cu intensităţi ridicate ale activităţii de petrol şi gaze, spre deosebire de cele din zonele urbane.
Modul exact în care substanţele chimice conduc la boli cardiace congenitale nu este în întregime cunoscut însă. Unele dovezi sugerează că ele pot afecta formarea inimii în a doua lună de sarcină ceea ce ar putea duce la defecte congenitale.
