Oamenii de ştiinţă care studiază noua tulpină mpox care s-a răspândit din Republica Democratică Congo (RDC) spun că virusul se schimbă mai repede decât se aşteptau şi adesea în zone în care experţii nu dispun de fonduri şi echipamente pentru a-l monitoriza în mod corespunzător.
Noua tulpină de mpox, mai mortală şi mai contagioasă, pare să se răspândească mai rapid, fapt ce îngrijoarează autorităţile internaţionale.
Asta înseamnă că există mai multe necunoscute cu privire la virusul în sine, la gravitatea acestuia şi la modul în care se transmite, complicând răspunsul, au declarat marţi pentru Reuters oameni de ştiinţă din Africa, Europa şi Statele Unite.
Mpox, cunoscută anterior ca variola maimuţei (monkeypox), a fost o problemă de sănătate publică în unele părţi ale Africii din 1970, dar a primit puţină atenţie la nivel mondial până când a apărut la nivel internaţional în 2022, determinând Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să declare o urgenţă de sănătate globală, pe care a încheiat-o 10 luni mai târziu.
O nouă tulpină a virusului, cunoscută sub numele de clada Ib, este din nou atenţia lumii după ce OMS a declarat, pe 14 august, o nouă urgenţă de sănătate publică de interes internaţional - cel mai ridicat nivel al său de alertă sanitară la nivel global - pentru a doua oară în doi ani.
Tulpina este o versiune mutantă a cladei I, o formă de mpox răspândită prin contact cu animale infectate, care a fost endemică în Congo timp de decenii. Infecţia cu mpox provoacă de obicei simptome asemănătoare gripei, dureri musculare şi leziuni cutanate purulente, iar în cazurile mai grave poate ucide.
Conform OMS, Congo a înregistrat în acest an peste 18.000 de cazuri suspecte de mpox de clada I şi clada Ib şi 615 decese.
De asemenea, au existat 222 de cazuri confirmate de clada Ib în patru ţări africane în ultima lună, inclusiv câte un caz în Suedia (Europa) şi Thailanda (Asia) la persoane cu antecedente de călătorie în Africa.
„Mă îngrijorează faptul că, în Africa, lucrăm orbeşte”, a declarat dr. Dimie Ogoina, expert în boli infecţioase la Spitalul Universitar Delta din Nigeria, care prezidează Comitetul de urgenţă mpox al OMS. El a tras pentru prima dată semnalul de alarmă cu privire la posibila transmitere sexuală a mpox în 2017, care este acum o cale acceptată de răspândire a virusului.
„Nu înţelegem foarte bine focarul şi din această cauză avem dificultăţi în abordarea problemei în ceea ce priveşte dinamica transmiterii, gravitatea bolii şi factorii de risc”, a declarat Ogoina.
„Şi mă îngrijorează faptul că virusul pare să sufere rapid mutaţii şi să producă noi tulpini”.
Potrivit acestuia, clada IIb din Nigeria i-au trebuit cinci ani sau mai mult pentru a evolua suficient pentru o răspândire susţinută printre oameni, declanşând epidemia globală din 2022. Clasa Ib a făcut acelaşi lucru în mai puţin de un an.
Mutaţii „mai rapide”
Mpox este un ortopoxvirus, aceeaşi familie care provoacă variola. Protecţia populaţiei în urma unei campanii globale de vaccinare de acum 50 de ani s-a diminuat, deoarece vaccinarea a încetat atunci când boala a fost eradicată.
Secvenţierea genetică a infecţiilor din clada Ib, care, potrivit estimărilor OMS, au apărut la mijlocul lunii septembrie 2023, arată că acestea poartă o mutaţie cunoscută sub numele de APOBEC3, o semnătură a adaptării la om.
Virusul care cauzează mpox a fost de obicei destul de stabil şi lent în ceea ce priveşte mutaţiile, dar cele determinate de APOBEC pot accelera evoluţia virală, a declarat dr. Miguel Paredes, care studiază evoluţia mpox şi a altor virusuri la centrul american de cancer Fred Hutchison din Seattle.
„Toate cazurile de mpox de la om la om au această semnătură APOBEC a mutaţiilor, ceea ce înseamnă că suferă mutaţii puţin mai rapid decât ne-am aştepta”, a precizat el.
Oamenii de ştiinţă spun că răspunsul este complicat de apariţia simultană a mai multor focare de mpox.
În trecut, mpox a fost dobândit predominant prin contactul oamenilor cu animale infectate.
Oamenii de ştiinţă au declarat că acest lucru determină în continuare o creştere a cazurilor din clada I în Congo - cunoscută şi sub numele de clada Ia - probabil din cauza despăduririlor şi a creşterii consumului de carne de animale sălbatice.
Versiunile mutante, cladele Ib şi IIb, pot fi considerate acum, în esenţă, o boală cu transmitere sexuală, spune dr. Salim Abdool Karim, epidemiolog sud-african şi preşedinte al comitetului consultativ mpox al Centrelor pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din Africa.
Cele mai multe cazuri de mutaţii ale cladei Ib se înregistrează în rândul adulţilor, provocate la început de o epidemie în rândul lucrătoarelor sexuale din Kivu de Sud, Congo.
Virusul se poate răspândi, de asemenea, prin contact strâns cu o persoană infectată, ceea ce este probabil modul în care grupuri de copii au fost infectaţi cu clade Ib, în special în Burundi şi în taberele de refugiaţi din estul Congo, unde condiţiile de viaţă în comunităţi aglomerate pot contribui.
Copiii, femeile însărcinate şi persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot fi expuse unui risc mai mare de îmbolnăvire gravă de mpox şi de deces, potrivit OMS.
Clada I a mpox a cauzat de obicei boli mai grave, cu rate de mortalitate de 4%-11%, comparativ cu aproximativ 1% pentru clada II.
Experţii în sănătate care lucrează la răspunsul global spun că datele din Congo sugerează că sunt puţine persoane care au murit din cauza noii versiuni Ib, dar se tem că unele date sunt amestecate.
Este nevoie urgentă de mai multe cercetări, în timp ce echipele care urmăresc focarele de mpox din Africa spun că nu au acces nici măcar la substanţele chimice necesare pentru testele de diagnostic.
Planificarea unui răspuns la nivel global, inclusiv a strategiilor de vaccinare, în lipsa acestora este dificilă, au declarat oamenii de ştiinţă.
Ei afirmă că aproximativ jumătate din cazurile din estul Congo, unde virusul din clada Ib este deosebit de răspândit, sunt diagnosticate doar de medici, fără confirmare de laborator.
Transmiterea probelor la laboratoare este dificilă, deoarece sistemul de sănătate este deja sub presiune, spun experţii. În plus, aproximativ 750.000 de persoane au fost strămutate din cauza luptelor dintre grupul rebel M23 şi guvern.
Multe laboratoare africane nu pot obţine materialele de care au nevoie, spune dr. Emmanuel Nakoune, un expert în mpox la Institutul Pasteur din Bangui, Republica Centrafricană, care are, de asemenea, cazuri de clada Ia.
„Nu este un lux, ci o necesitate pentru a monitoriza focarele" de îmbolnăviri, a precizat el.
„Epidemiile de mpox din Republica Democrată Congo (RDC) şi din ţările învecinate pot fi controlate şi stopate", a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.
Epidemiile de mpox din RDC şi ţările învecinate „pot fi controlate şi stopate", dar va fi nevoie de suma de 121 de milioane de euro pentru a finanţa o reacţie internaţională în următoarele şase luni, a anunţat luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
Planul strategic global de pregătire şi de ripostă la mpox, lansat de OMS, acoperă perioada cuprinsă între septembrie 2024 şi februarie 2025, potrivit unui comunicat.
El prevede că suma de 121 milioane de euro va fi necesară pentru a finanţa riposta internaţională, la care participă, printre alţii, OMS, statele membre şi diverşi parteneri, precum Centrele africane pentru prevenirea şi controlul bolilor (Africa CDC).
OMS va lansa în curând un apel de fonduri pentru a acoperi aceste nevoi financiare. Organizaţia a deblocat, până atunci, 1,5 milioane de dolari din fondul său de rezervă pentru situaţii de urgenţă.
Mai puteţi citi şi:
