Expresia multor gene ce au fost anterior asociate cu autismul este anormală în psihopatia violentă, arată un nou studiu realizat de Universitatea din Helsinki din Finlanda şi Institutul Karolinska din Suedia.
Cercetătorii au utilizat tehnologia cu celule stem pentru a analiza expresia genelor şi proteinelor din celulele cerebrale în cazul psihopatiei violente. Publicate în "Molecular Psychiatry", descoperirile ar putea determina dezvoltarea unor noi terapii pentru tratamentul psihopatiei.
Psihopatia este o formă gravă de comportament antisocial, cu o prevalenţă de aproximativ 1% la populaţia generală şi 10-30% printre criminalii încarceraţi. Psihopatia este puternic ereditară, dar dacă este sau nu asociată cu expresia anormală a genelor şi proteinelor în neuroni nu s-a ştiut până acum, conform sciencedaily.com.
Cercetătorii au folosit tehnologia cu celule stem pentru analizarea expresiei genelor şi proteinelor ce au fost asociate cu psihopatia. Pentru aceasta, celulele din pielea participanţilor la studiu au fost folosite pentru crearea celulelor stem pluripotente, ce au fost diferenţiate apoi în neuroni corticali şi astrocite.
Studiul a cuprins persoane cu psihopatie violentă şi persoane sănătoase. Având în vedere că psihopatia a fost acompaniată de abuzul de substanţe, studiul a inclus de asemenea oamenii ce fac abuz de substanţe fără a fi psihopaţi. Acest lucru le-a permis cercetătorilor să determine ce anormalităţi au fost asociate exclusiv cu psihopatia.
Studiul a arătat că psihopatia este asociată cu modificări robuste în expresia genelor şi căilor moleculare legate de răspunsul imun. Unele din aceste genele au fost legate de asemenea de autism.
În neuroni, psihopatia a fost asociată cu suprareglementarea marcată a RPL10P9 şi ZNF132 şi subreglementarea CDH5 şi OPRD1, în timp ce în astrocite, RPL10P9 şi MT-RNR2 au fost suprareglementate.
Expresia acestor gene a explicat 30-92% din variaţia simptomelor psihopatice. De asemenea, psihopatia a fost asociată cu expresia alterată a proteinelor legate de metabolismul glucozei şi sistemul opioidelor.
Câteva studii anterioare au sugerat că comportamentele violente şi psihotice sunt asociate cu modificări în metabolismul glucozei şi neurotransmiterea opioidergică, iar noile descoperiri susţin ideea conform căreia funcţia anormală a sistemului opioidelor este un factor de la baza psihopatiei.
Acest lucru arată că utilizarea injecţiilor pe termen lung cu naltrexonă sau buprenorfină pentru balansarea sistemului opioidelor ar putea fi un tratament fezabil pentru psihopatie.
