În fiecare an, peste un milion de decese la nivel global au loc din cauza expunerii la particule fine (PM2,5) pe termen scurt (ore sau zile) din poluarea atmosferică, potrivit unui nou raport.
Până în prezent, majoritatea studiilor s-au concentrat asupra impactului asupra sănătăţii pe care îl are traiul în oraşele în care nivelurile de poluare sunt în mod constant ridicate, ignorând „vârfurile" frecvente de poluare care pot avea impact asupra zonelor urbane mai mici şi care se produc, de exemplu, incendii de peisaj, praf şi alte evenimente intermitente de concentraţie extremă a poluării aerului.
Studiul Universităţii Monash, care analizează mortalitatea şi nivelurile de poluare cu PM2,5 în peste 13.000 de oraşe şi localităţi din întreaga lume în cele două decenii până în 2019, a fost publicat luna aceasta în jurnalul The Lancet Planetary Health.
PM2,5 (sau particulele fine) sunt particule în suspensie, cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri.
Studiul este important şi pentru că este primul care analizează expunerea pe termen scurt la nivel global - mai degrabă decât impactul pe termen lung al expunerii persistente, cum ar fi în cazul persoanelor care locuiesc în oraşe cu niveluri ridicate de poluare.
Cercetătorii au constatat că respirarea PM2,5 chiar şi pentru câteva ore, şi până la câteva zile, are ca rezultat peste un milion de decese premature care au loc în fiecare an la nivel mondial, în special în Asia şi Africa, iar mai mult de o cincime (22,74%) dintre acestea au avut loc în zonele urbane, Asia de Est înregistrând peste 50% din decesele atribuibile poluării cu particule fine pe termen scurt la nivel global.
Potrivit specialiştilor, efectele pe termen scurt asupra sănătăţii cauzate de expunerea la poluarea atmosferică au fost bine documentate, ţinând cont de „mega-incendiile din Australia din timpul aşa-numitei 'veri negre' din 2019-20, care au fost estimate a fi dus la 429 de decese premature cauzate de fum şi la 3 230 de internări în spital ca urmare a expunerii acute şi persistente la niveluri extrem de ridicate de poluare atmosferică cauzată de incendii de tufişuri".
„Acesta este primul studiu care a cartografiat impactul global al acestor evenimente scurte de expunere la poluarea atmosferică", a declarat professor Yuming Guo de la universitatea Monash, care a condus studiul.
Autorii adaugă că, din cauza densităţii mari a populaţiei din zonele urbane, împreună cu nivelurile ridicate de poluare a aerului, „înţelegerea poverii mortalităţii asociate cu expunerea pe termen scurt laPM2,5 în astfel de zone este crucială pentru atenuarea efectelor negative ale poluării aerului asupra populaţiei urbane".
Potrivit studiului:
- Asia a reprezentat aproximativ 65,2% din mortalitatea globală datorată expunerii pe termen scurt la PM2,5
- Africa: 17,0%.
- Europa: 12,1%.
- Cele două Americi: 5.6%
- Oceania: 0,1%.
Povara mortalităţii a fost cea mai mare în zonele aglomerate şi foarte poluate din Asia de Est, Asia de Sud şi Africa de Vest, cu o fracţiune de decese atribuibilă expunerii la PM2,5 pe termen scurt în Asia de Est mai mare cu peste 50% faţă de media globală.
Majoritatea zonelor din Australia au înregistrat o mică scădere a numărului de decese atribuibile, dar fracţiunea de decese atribuibile a crescut de la 0,54% în 2000 la 0,76% în 2019, ceea ce a fost mai mare decât în oricare altă subregiune.
Un posibil motiv ar putea fi creşterea frecvenţei şi a amplorii evenimentelor extreme de poluare atmosferică legate de condiţiile meteorologice, cum ar fi incendiile de tufişuri din 2019.
Acolo unde sănătatea este cel mai mult afectată de poluarea acută a aerului, studiul recomandă punerea în aplicare a unor intervenţii specifice - cum ar fi sistemele de avertizare privind poluarea atmosferică şi planurile de evacuare a comunităţii pentru a evita expunerea tranzitorie la concentraţii ridicate de PM2,5 - care ar putea atenua daunele acute asupra sănătăţii.
