Criostimularea zilnică - expunerea întregului corp la frig extrem - îmbunătăţeşte calitatea somnului şi starea de spirit la bărbaţii şi femeile tineri sănătoşi, potrivit unei noi cercetări realizate de oamenii de ştiinţă de la Université de Montreal (UdeM) şi Université de Poitiers, din Franţa. Datele au arătat că o sesiune de criostimulare nu a fost suficientă pentru a îmbunătăţi somnul: beneficiile au apărut numai după cinci sesiuni consecutive.
„Utilizarea frigului în scopuri terapeutice datează din Grecia antică”, a declarat marţi Olivier Dupuy, profesor asociat la Şcoala de Kinesiologie şi Ştiinţe ale Activităţii Fizice din UdeM. „Dar încă nu cunoaştem cantitatea exactă de frig necesară pentru a produce beneficii asupra somnului”, într-un comunicat.
Într-un studiu publicat în numărul din decembrie al revistei Cryobiology, Dupuy şi colegii săi din Poitiers, Laurent Bosquet şi Benoit Dugué, descriu că au recrutat nouă femei şi 11 bărbaţi, cu vârsta medie de 23 de ani, pentru a fi supuşi unor sesiuni zilnice de criostimulare timp de cinci zile consecutive.
Experimentul a fost apoi repetat fără criostimulare pentru a izola efectele acesteia asupra somnului.
Fiecare sesiune de criostimulare a constat în petrecerea a cinci minute într-o cameră răcită la -90°C. În timp ce se aflau în cameră, subiecţii au purtat lenjerie intimă sau un costum de baie şi şosete, pantofi de tip crocs, mănuşi şi o bentiţă de lână pentru a-şi proteja extremităţile de frigul intens, a precizat Dupuy.
După criostimulare, subiecţii şi-au desfăşurat activităţile zilnice normale până la ora de culcare, evitând consumul de alcool şi orice activitate, fizică sau de altă natură, care le-ar fi putut afecta somnul.
La culcare, subiecţii au fost echipaţi cu o bentiţă fără fir echipată cu senzori de activitate cerebrală, un actigraf la încheietura mâinii şi un senzor de ritm cardiac pentru a măsura efectele criostimulării asupra fiziologiei şi tiparelor lor de somn.
În fiecare dimineaţă, participanţii au completat un chestionar pentru a evalua calitatea percepută a somnului.
O sesiune nu este suficientă
Datele au arătat că o singură sesiune de criostimulare nu a fost suficientă pentru a îmbunătăţi somnul: Beneficiile au apărut doar după cinci sesiuni consecutive.
„Analiza arhitecturii somnului a relevat o creştere semnificativă a duratei somnului cu unde lente în timpul nopţilor care au urmat criostimulării, comparativ cu nopţile fără criostimulare”, a explicat Dupuy. „Somnul cu unde lente, considerată faza somnului cea mai reparatoare, a crescut cu o medie de 7,3 minute în timpul primelor două cicluri de somn”.
Studiul a arătat, de asemenea, diferenţe marcate de gen, femeile beneficiind de criostimulare mai mult decât bărbaţii.
Femeile au raportat o îmbunătăţire a calităţii percepute a somnului în a treia şi a patra noapte a protocolului, de la o medie de 3,4 pe o scară de la 1 la 5 fără criostimulare la 3,9 cu criostimulare, iar nivelul lor perceput de anxietate a scăzut de la 43 la 38.
„Femeile şi bărbaţii nu au avut răspunsuri identice”, a indicat Dupuy. „Acest lucru sugerează că doza de frig ar trebui ajustată în funcţie de sex, deşi acest lucru necesită studii suplimentare”.
Deşi schimbările observate pot părea mici, ele sunt promiţătoare şi ar putea deschide calea pentru o varietate de aplicaţii, a adăugat el.
În timp ce acest studiu s-a axat pe persoanele care, în general, dorm bine, cercetătorii cred că criostimularea ar putea fi deosebit de benefică pentru persoanele cu probleme de somn.
Alte utilizări evidenţiate
Potenţialele utilizări nu se opresc aici, spun cercetătorii.
„Pentru sportivii de elită, ar putea ajuta la recuperare, în timp ce pentru populaţia generală ar putea ajuta persoanele cu inflamaţie cronică sau demenţă uşoară atunci când este utilizată în combinaţie cu exerciţiile fizice”, a adăugat Dupuy.
Studiul a făcut parte dintr-un program de cercetare mai amplu privind criostimularea. Dupuy şi colegii săi au primit finanţare pentru a studia utilizarea acesteia de către sportivii care se pregăteau pentru Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Alte două lucrări ştiinţifice privind legătura dintre frig şi somn vor fi publicate în curând.
Multe aspecte rămân de explorat, inclusiv efectele pe termen lung ale criostimulării şi mecanismul din spatele efectelor sale clinice.
„Dar un lucru este clar: acesta nu este un efect placebo”, a precizat Dupuy. „Alte studii au demonstrat efecte pozitive similare la sportivii de elită”.
În unele ţări, cum ar fi Polonia, costul şedinţelor de criostimulare este deja acoperit de planurile publice de asigurări de sănătate.
„Cu aceste noi date încurajatoare, criostimularea ar putea fi foarte bine adoptată în contexte clinice în domeniile medicinei, kinetoterapiei şi fizioterapiei”, a concluzionat Dupuy.
Foto articol: Fiecare sesiune de criostimulare a constat în cinci minute petrecute într-o cameră răcită la -90°C. Credit: Coralie Arc-Chagnaud et al., decembrie 2024.
