Fumul de ţigară poate face ca tulpinile bacteriene rezistente la medicamente să fie mai şi mai rezistente la antibiotice, au arătat noile cercetări ale unei echipe internaţionale coordonate de Universitatea din Bath.
În plus, expunerea la fumul de ţigară poate face anumite tulpini de Staphylococcus aureus - un microb prezent în 30-60% din populaţia globală şi responsabil pentru multe boli, unele fatale - mai invazive şi persistente, deşi efectul nu este universal pentru toate tulpinile testate.
Cercetătorii consideră că fumul de ţigară stresează Staphylococcus aureus şi cauzează la acesta apariţia unui răspuns de urgenţă , care creşte rata de mutaţie a ADN-ului microbian, ceea ce duce la variante rezistente şi persistente, mai capabile să reziste la antibiotice.
Studiile anterioare au atribuit susceptibilitatea crescută a fumătorilor la infecţii la efectele nocive ale fumului asupra sistemului nostru imunitar, dar acest studiu arată că acesta poate modifica şi ADN-ul şi caracteristicile microbilor patogeni.
Într-o serie de experimente bazate pe analize de laborator, cercetătorii de la Bath, care lucrează cu colegii de la Imperial College London, Universitatea din Oxford şi Institutul de Investigaţie Germans Trias i Pujol, Universitat Autònoma de Barcelona şi CIBER Enfermedades Respiratorias din Spania, au expus şase tulpini de referinţă ale cele mai importante superbacterii rezistente la meticilină S. aureus (MRSA) unei substanţe care clona fumul de ţigară.
Tulpinile folosite sunt cunoscute că cauzează afecţiuni diferite de la infecţii ale pielii la pneumonie şi endocardită şi au fost alese pentru relevanţa lor clinică şi diversitatea genetică. Deşi nu toate au răspuns la fumul de ţigară, în acelaşi mod, unele, inclusiv cele cunoscute că provoacă infecţii invazive, au arătat o rezistenţă crescută la antibioticul rifampicină şi o mai mare invazivitate şi persistenţă. Rezistenţa la alte antibiotice este de asemenea probabil să fie afectată.
Studiul leagă aceste modificări de apariţia "variantelor de colonie mică" - sub-populaţii rezistente care sunt adaptate la condiţii dure şi care au fost asociate cu infecţii cronice la fumători în cercetările anterioare.
Autorul principal dr. Maisem Laabei, de la Departamentul de Biologie şi Biochimie al Universităţii din Bath, a declarat pentru sciencedaily. com: "Ne aşteptam găsim anumite efecte, dar nu am anticipat că fumul ar afecta rezistenţa la medicamente în acest grad. Recunoaştem că expunerea într-un laborator este diferită de fumul inhalat timp îndelungat, dar pare rezonabilă ipoteza că condiţiile stresante impuse de fumat induc răspunsuri în celulele microbiene care duc la adaptarea la condiţii dure, cu efectul net de creştere a virulenţei şi al potenţialului pentru infecţie".
Oamenii de ştiinţă sunt acum interesaţi să studieze modul în care poluarea aerului, provenită din fumul de eşapament şi din alte surse, ar putea afecta microbii din căile noastre respiratorii deoarece mulţi dintre compuşii poluatori sunt identici că cei din fumul de ţigară.
