Mulţi pacienţi cu sindromului intestinului iritabil (IBS) cred că anumite alimente, cum ar fi glutenul sau grâul, le declanşează simptomele, ceea ce îi determină să excludă aceste alimente din dietă fără a consulta un dietetician sau un medic. Cercetătorii au efectuat un studiu clinic pentru a afla dacă grâul, glutenul sau un nocebo fără gluten cauzează simptomele în IBS. Rezultatele au fost surprinzătoare.
Mulţi oameni consideră că grâul sau glutenul le provoacă anumite reacţii. Unii au alergie la grâu, alţii suferă de boala celiacă autoimună, dar majoritatea descoperă că au un fel de intoleranţă sau sensibilitate la grâu şi gluten.
Diagnosticul este dificil, deoarece nu există încă biomarkeri fiabili care să confirme sensibilitatea la gluten sau la grâu, iar medicii se bazează de obicei pe autoevaluările pacienţilor.
În cazul sindromului intestinului iritabil (colon iritabil), pacienţii prezintă simptome gastrointestinale fără nicio afectare vizibilă a tractului digestiv.
Mulţi pacienţi cu IBS cred că anumite alimente, cum ar fi glutenul sau grâul, le declanşează simptomele, ceea ce îi determină să excludă aceste alimente din dietă fără a consulta un dietetician sau un medic.
Nu este surprinzător faptul că aproximativ o treime dintre pacienţii cu IBS dezvoltă obiceiuri alimentare dezordonate şi percepţii despre alimente care pot provoca simptome în sine, cum ar fi ortorexia sau o preocupare nesănătoasă pentru o alimentaţie sănătoasă.
Acest lucru poate provoca un „efect nocebo”, în care pacienţii experimentează simptome din cauza convingerilor şi aşteptărilor lor cu privire la o substanţă despre care presupun că le cauzează problemele, dar care este de fapt inertă - un „nocebo”.
Cercetătorii în nutriţie de la Institutul Farncombe al Universităţii McMaster au efectuat un studiu clinic pentru a afla dacă grâul, glutenul sau un nocebo fără gluten cauzează simptome în IBS.
Iar rezultatele au fost surprinzătoare: chiar dacă unii pacienţi au prezentat simptome mai grave din cauza glutenului sau a grâului, acestea nu au fost foarte diferite de nocebo, proporţii similare de pacienţi reacţionând la fiecare.
Aceste rezultate sunt similare cu cele ale altor studii publicate. Identificarea adevăratei sensibilităţi a pacienţilor cu IBS este un domeniu de cercetare controversat, unele studii constatând că evitarea glutenului este benefică, iar altele constatând că nu are niciun efect semnificativ.
Cercetătorii din Regatul Unit şi Ţările de Jos au publicat un studiu inovator în revista medicală Lancet.
Pacienţii cu sensibilitate la gluten raportată au fost împărţiţi în patru grupuri: două grupuri au primit pâine fără gluten, dar unuia dintre aceste grupuri i s-a spus că aceasta conţine gluten şi unuia i s-a spus că nu conţine.
Alte două grupuri au primit pâine care conţinea gluten, un grup crezând că este fără gluten, iar celălalt crezând că conţine gluten.
Rezultatele au arătat că pacienţii care au mâncat gluten şi cărora li s-a spus, de asemenea, că mănâncă gluten au avut simptome semnificativ mai grave decât celelalte trei grupuri.
De ce sunt oamenii preocupaţi de gluten?
Având în vedere dovezile controversate conform cărora nu numai glutenul, ci şi alte componente ale grâului, cum ar fi carbohidraţii fermentabili sau proteinele imunostimulatoare, pot exacerba simptomele IBS, este posibil ca acest subiect fierbinte să fie exagerat sau scos din context, contribuind la dezinformarea nutriţională, spune
Toţi aceşti factori - faptul că este adesea diagnosticată prin excluderea tuturor celorlalte opţiuni, componenta psihologică semnificativă, diviziunea din comunitatea ştiinţifică şi clinicienii care adesea nu iau în considerare experienţele pacienţilor - fac ca tratamentul să fie dificil pentru pacienţii cu această tulburare.
Ca urmare, pacienţii cu IBS sunt adesea lăsaţi să navigheze prin resurse online contradictorii şi să testeze noi diete pentru a-şi trata simptomele.
Cum răspund pacienţii la dovezi
Atunci când cercetătorii provoacă pacienţii cu gluten, grâu sau un nocebo, rareori raportează rezultatele personalizate pacienţilor şi aceste informaţii influenţează comportamentul pacienţilor, spune cercetătoarea canadiană.
Echipa de la Universitatea McMaster a vrut să vadă cum îi va afecta pe pacienţi prezentarea de informaţii nutriţionale personalizate.
Aceştia au furnizat pacienţilor rezultate personalizate cu privire la reacţiile lor la gluten şi grâu, şi apoi i-au urmărit după şase luni sau mai mult pentru a vedea în ce măsură acest lucru le-a influenţat convingerile, comportamentele şi simptomele.
Din nou, cercetătorii au avut parte de o surpriză! Pacienţii şi-au păstrat în mare parte convingerile similare cu privire la gluten, au menţinut o dietă fără gluten şi au avut simptome constante chiar şi după ce au aflat că majoritatea dintre ei nu reacţionau la gluten sau grâu.
Aceste dovezi ridică o întrebare: atunci când oamenii, în general, află informaţii noi care intră în conflict cu o convingere existentă, ce îi poate ajuta să se schimbe?
Rolul psihologiei în tratarea IBS
Sindromul intestinului iritabil a fost îndelung înţeles ca o tulburare a interacţiunii intestin-creier. Tratamentele psihologice sunt investigate din ce în ce mai mult pentru a minimiza temerile pacienţilor faţă de alimente, sau efectele nocebo, şi pentru a trata simptomele IBS în general.
La Harvard, un studiu recent a arătat că terapia cognitiv-comportamentală (TCC) bazată pe expunere a fost promiţătoare în ceea ce priveşte ameliorarea simptomelor IBS în cinci şedinţe cu o asistentă medicală.
În mod similar, CBT a fost corelată cu modificări ale reţelelor cerebrale şi ale microbiomului intestinal, sau ale bacteriilor intestinale, care au fost, de asemenea, corelate cu ameliorări ale simptomelor gastrointestinale.
La Universitatea din Calgary, yoga practicată virtual a fost foarte fezabilă şi a contribuit la ameliorarea simptomelor la pacienţii cu IBS.
Cu toate acestea, sindromul intestinului iritabil este o tulburare complexă care poate fi exacerbată din mai multe cauze diferite, iar tratamentul psihologic va fi probabil doar o componentă a unui plan de tratament eficient pentru mulţi pacienţi, este de părere autoarea articolului apărut miercuri în The Conversation.
Dieta joacă un rol important în sănătatea umană, dar modul în care o face - în special în rândul celor cu boli gastrointestinale - devine complicat din cauza aspectelor emoţionale ale alimentaţiei şi a nevoilor reale ale oamenilor de a avea diete nutritive, bine echilibrate, fără a risca malnutriţia, spune cercetătoarea.
Ea recomandă celor îngrijoraţi de faptul că anumite alimente, cum ar fi glutenul, le declanşează simptomele, să consulte un medic sau un dietetician autorizat.
