Rezistenţa la antimicrobiene (RAM) reprezintă una dintre cele mai importante ameninţări la adresa sănătăţii publice şi a asistenţei medicale moderne. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a declarat rezistenţa antimicrobiană drept una dintre primele 10 ameninţări globale la adresa sănătăţii publice cu care se confruntă omenirea.
Antimicrobienele – inclusiv antibioticele, antiviralele, antifungicele şi antiparazitarele – sunt medicamente utilizate pentru prevenirea şi tratarea bolilor infecţioase la oameni, animale şi plante. Deşi antibioticele sunt piatra de temelie a medicinii moderne, putând vindeca bolnavi şi salva vieţi, când sunt utilizate incorect, aceste medicamente devin mai puţin eficiente, infecţiile obişnuite devin din ce în ce mai dificil sau chiar imposibil de tratat, crescând astfel riscul de răspândire a bolilor, dezvoltarea de forme severe, deces şi pot duce la costuri economice semnificative.
Rezultatul utilizării inadecvate şi excesive a antimicrobienelor este cunoscut sub numele de rezistenţă antimicrobiană (RAM) şi poate pune în pericol sănătatea populaţiei la nivel global.
„La nivel mondial, se estimează că rezistenţa bacteriană antimicrobiană provoacă mai multe decese decât HIV sau malaria şi este recunoscută ca o ameninţare majoră pentru sănătatea publică la nivel mondial”, potrivit instituţiilor sanitare precum Centrele americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC), şi OMS.
OMS descrie rezistenţa antimicrobiană ca fiind „una dintre cele mai importante ameninţări globale la adresa sănătăţii publice şi a dezvoltării”, estimând că rezistenţa antimicrobiană bacteriană a fost responsabilă pentru mai mult de 1 milion de decese în întreaga lume în 2019.
Studii recente au constatat că medicamentele pentru tratarea infecţiilor comune la copii şi bebeluşi nu mai sunt eficiente în mari părţi ale lumii, din cauza ratelor ridicate de rezistenţă la antibiotice.
RAM este critică pentru sănătatea populaţiei la nivel global, cauzând anual, aproximativ 1,3 milioane de decese şi contribuind la alte 5 milioane de pierderi de vieţi.
De asemenea, se estimează că peste 35.000 de persoane mor în fiecare an în Uniunea Europeană (UE), şi Spaţiul Economic European (SEE) din cauza unei infecţii cauzate de bacterii rezistente la antibiotice.
Noi dovezi, furnizate de OMS, arată că utilizarea excesivă a antibioticelor la nivel mondial în timpul pandemiei de Covid-19 a exacerbat răspândirea „silenţioasă” a rezistenţei antimicrobiene (RAM).
Fără acţiuni urgente de abordare a rezistenţei la antimicrobiene, se întrevăd consecinţe grave sociale, economice şi asupra sănătăţii populaţiei, întrucât infecţiile pot deveni dificil sau imposibil de tratat cu antibiotice sau alte antimicrobiene, provocând boli de lungă durată şi chiar deces.
Cu ocazia Zilei Europeane a Informării despre Antibiotice, din 18 noiembrie, şi a Săptămânii Mondiale de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene din 18-24 Noiembrie, profesioniştii din sectorul sănătăţii atragă atenţia asupra necesităţii de a adopta cele mai bune practici atât de către populaţie, cât şi de către personalul medico-sanitar şi de decidenţi, pentru a evita apariţia şi răspândirea germenilor rezistenţi la medicamente.
„Săptămâna Mondială de Conştientizare a Rezistenţei Antimicrobiene 2024 (World AMR Awareness Week) solicită comunităţii globale angajamente îndrăzneţe şi acţiuni concrete ca răspuns la RAM", se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP).
RAM a fost identificată de Comisia Europeană, împreună cu statele membre, drept una dintre primele trei ameninţări prioritare pentru sănătate încă din anul 2022, iar Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a propus o abordare integrată a aceastei probleme de sănătate publică şi a emis o strategie globală de combatere a RAM.
„În strânsă legătură cu aceste tendinţe şi documentele strategice de la nivel internaţional şi din Uniunea Europeană, România a conturat un cadru de acţiune coordonat şi sustenabil pentru controlul AMR, a elaborat Strategia Naţională pentru perioada 2023-2030 pentru prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene, conform HG nr. 1005/2023", indică INSP cu acest prilej.
Obiectivul asumat de ţara noastră pentru 2030 este de a reduce consumul uman de antibiotice cu 27%, specifică instituţia.
„Printre măsurile care contribuie la utilizarea raţională a antibioticelor se află eliberarea acestor medicamente numai în baza unei prescripţii medicale, pentru situaţii în care utilizarea antibioticelor aduce beneficii. Conform Ordinului nr. 63 din 2024 al Ministrului Sănătăţii, eliberarea antibioticelor fără prescipţie medicală se poate face în cazul unor situaţii de urgenţă, cu respectarea cantităţii maxime aferente unei doze de urgenţă, calculată în acord cu modul de administrare al produsului şi se poate face doar o singură dată în cursul unui tratament, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere completată de pacient/aparţinător în farmacie. Pacientul trebuie să se prezinte ulterior la medic pentru a obţine o prescripţie adaptată afecţiunii sale", potrivit sursei citate.
Menţinerea eficienţei antibioticelor este responsabilitatea tuturor. Utilizarea lor responsabilă poate ajuta la oprirea dezvoltării bacteriilor rezistente şi la menţinerea eficienţei antibioticelor pentru sănătatea generaţiilor viitoare, mai indică INSP.
Minsterul Sănătăţii a introdus recent noi reglementări pentru eliberarea antibioticelor, motivate oficial de instituţie prin consumul excesiv de antibiotice din România, care creşte rezistenţa la antimicrobiene (RAM).
