Institutul de genomică al UMF Carol Davila va stimula medicina personalizată în România. Dr. Simona Dima: Este important să avem genomul naţional de referinţă

Institutul de genomică al UMF Carol Davila va stimula medicina personalizată în România. Dr. Simona Dima: Este important să avem genomul naţional de referinţă

Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti a demarat un proiect important, de creare a Institutului de Cercetare Dezvoltare în Genomică. Înfiinţarea acestui institut va avea un impact considerabil asupra dezvoltării medicinei personalizate în România, mizele fiind realizarea  genomului naţional de referinţă, identificarea unui panel de mutaţii caracteristic populaţiei din ţara noastră şi transpunerea acestor informaţii în practica clinică, a transmis dr. Simona Dima, cercetător ştiinţific, director de cercetare la Institutul Clinic Fundeni, la dezbaterea Intellectual Property and New Health Challenges, organizată de redacţia 360medical.ro.

Primii paşi pentru înfiinţarea Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică au fost făcuţi în 2021, prin aprobarea unei hotărâri de guvern.

Între timp, România a obţinut o finanţare europeană de circa 85 milioane euro, prin Programul Operaţional Sănătate, care va aloca fonduri pentru proiectul ROGEN, de dezvoltării a cercetării genomice în ţara noastră.

Iniţiativa va permite României să participe şi la programe europene în domeniul genomicii, prin infrastructura naţională care urmează să fie creată în jurul Institutului de Cercetare-Dezvoltare în Genomică.

În prezent, România are o infrastructură de genomică fragmentată, cu instituţii care au proiecte la nivel regional, în care se fac secvenţieri pe anumite patologii şi paneluri de gene, precum cancerele sau bolile rare.

"În momentul în care institutul de genomică va depăşi faza aceasta în care trebuie să facă activitate de cercetare, probabil că multe dintre activităţi se vor face centralizat. La acel moment, vor exista instituţii unde se vor realiza secvenţieri ţintite, la nivelul laboratoarelor de biologie moleculară", a explicat dr. Simona Dima.

Există deja un memorandum semnat între 21 de instituţii universitare şi medicale din România pentru a realiza Reţeaua Naţională de Medicină Genomică.

PROIECTUL ROGEN

Proiectul ROGEN are ca obiectiv principal dezvoltarea cercetării medicale genomice în România printr-o abordare integrată a activităţilor de cercetare, inovare şi transfer tehnologic. Proiectul include şi o agendă naţională de genomică.

Miza este dezvoltarea medicinei personalizate în România, prin transferul în clinică a rezultatelor cercetării. Una dintre componentele esenţiale este standardizarea sistemului.

"Primele etape ale proiectului vor consta în standardizare, este foarte important ca toată lumea să lucreze după standarde", a menţionat dr. Dima.

"Cele 4 biobănci pe care noi am spus că le vom implementa vor folosi acelaşi sistem. Pacientul - îl vom putea urmări din momentul în care am prelevat proba. (...) El intră într-un program în care este tratat personalizat. În anumite perioade ale tratamentului, vor mai fi prelevate probe de la pacient, să vedem ce se întâmplă în evoluţia lui", a completat medicul.

Un alt obiectiv este identificarea de caracteristici genomice reprezentative pentru România.

"Dacă am observat că avem un panel de mutaţii reprezentativ pentru o anumită boală în România, să ne ducem către industrie şi să reuşim să brevetăm acel panel şi, mai mult decât atât, să reuşim să-l aplicăm după aceea la nivel clinic", a arătat dr. Simona Dima.

Proiectul va permite şi realizarea unui genom naţional de referinţă pentru România.

"Ne-am propus să facem secvenţierea întregului genom la 10.000 de pacienţi, care să fie clinic sănătoşi, dar să facem secvenţiere şi pe patologii - pe boli rare, pe boli infecţioase - şi să vedem ce este caracteristic pentru populaţia din România", a subliniat dr. Dima.

Alte activităţi incluse în proiect sunt cele de editare genomică şi genomică funcţională, scopul final fiind transpunerea lor în practica clinică.

Rezultatele cercetărilor realizate vor fi păstrate într-o bază de date securizată a noului institut de genomică. "Datele vor reprezenta o adevărată bogăţie pentru România pentru că ne arată cine suntem noi, ca identitate, ce putem face cu aceste date pentru a avea un sistem medical mai bun şi să implementăm un sistem de medicină personalizată", a mai spus medicul.

viewscnt