Boala Parkinson, o tulburare neurodegenerativă progresivă, afectează aproximativ 8,5 milioane de persoane din întreaga lume - o cifră care s-a dublat în ultimele trei decenii. Un studiu condus de cercetători de la Centrul Medical Diaconiţa Beth Israel (BIDMC), din Statele Unite, a constatat că riscul de apariţie a bolii Parkinson era cu 76% mai mare în rândul persoanelor cu antecedente de afectare a mucoasei tractului gastro-intestinal superior decât în rândul celor care nu aveau această afecţiune.
Un nou studiu aruncă o lumină asupra modului în care boala Parkinson se poate dezvolta la unele persoane şi sugerează, totodată, că ar putea fi justificată o vigilenţă sporită în rândul celor cu antecedente de afectare a tractului gastrointestinal superior - în mod tipic ulceraţii cauzate de bacteria H. pylori, boala de reflux gastroesofagian (GERD), sau utilizarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul - pentru riscul viitor de boală Parkinson.
Constatările au fost publicate, pe 5 septembrie, în revista JAMA Network Open.
„Un număr tot mai mare de dovezi sugerează că, cel puţin într-un subset de persoane, boala Parkinson îşi are originea în intestin înainte de a afecta sistemul nervos central”, a declarat într-un comunicat publicat la sfârşitul săptămânii, autorul corespondent dr. Trisha S. Pasricha, neurogastroenterolog şi director de cercetare clinică la Institutul de cercetare a axei intestin-creier de la BIDMC.
„Oamenii se gândesc adesea la modul în care creierul influenţează intestinul, dar intestinul poate exercita o influenţă enormă asupra creierului în moduri pe care abia începem să le înţelegem. Multe persoane care suferă de boala Parkinson prezintă simptome gastrointestinale precum constipaţia şi greaţa timp de ani - chiar decenii - înainte de a dezvolta simptome motorii precum dificultăţi de mers sau tremurături.
Laboratorul BIDMC s-a axat pe această cale „gut-first” (intestine-primele) a bolii Parkinson, deoarece poate deschide noi căi de intervenţie timpurie şi strategii de tratament.
Pentru a explora ipoteza „gut-first”, echipaa efectuat un studiu de cohortă retrospectiv folosind datele pacienţilor dintr-o bază de date electronică care cuprinde o reprezentare a centrelor academice urbane, precum şi clinici ambulatorii şi spitale comunitare din zona metropolitană Boston, din America.
Investigatorii au identificat o cohortă de pacienţi fără istoric de boală Parkinson care au fost supuşi unei endoscopii superioare (EGD) - o procedură de imagistică şi diagnosticare a problemelor din esofag, stomac şi prima porţiune a intestinului subţire, care împreună alcătuiesc tractul gastrointestinal superior - între anii 2000 şi 2005.
Pacienţii cu leziuni ale mucoasei tractului gastrointestinal superior, au fost asociaţi într-un raport de 1:3 cu pacienţii fără leziuni ale mucoasei. Toţi pacienţii au fost urmăriţi până în iulie 2023.
Dintre cei 2.338 de pacienţi cu leziuni ale mucoasei, 2,2% au fost diagnosticaţi ulterior cu boala Parkinson, în timp ce dintre cei 8.955 de pacienţi fără leziuni ale mucoasei, 0,5% au continuat să dezvolte boala Parkinson.
După ajustarea pentru factorii de confuzie, riscul de a dezvolta boala Parkinson a fost cu 76% mai mare în rândul celor cu antecedente de leziuni ale mucoasei decât în rândul celor fără.
În medie, boala Parkinson a fost diagnosticată la 14,2 ani după ce leziunile mucoasei au fost detectate la o endoscopie superioară.
„Am constatat că un istoric al leziunilor mucoasei gastrointestinale superioare a fost asociat cu un risc cu 76% mai mare de a dezvolta ulterior boala Parkinson, subliniind necesitatea monitorizării sporite a acestor pacienţi”, a declarat Pasricha, care este şi profesor la facultatea de medicină Harvard.
Ea a subliniat că utilizarea AINS este frecvent răspândită - de la dureri de spate la dureri de cap - şi cu ulcere peptice care afectează la nivel global peste 8 milioane de persoane, de aceea înţelegerea căii de la afectarea mucoasei la patologia bolii Parkinson se poate dovedi cheie pentru recunoaşterea precoce a riscului, precum şi pentru potenţialele intervenţii.
