Schimbările climatice sporesc ameninţarea bolilor infecţioase, în parte prin extinderea razei de acţiune a vectorilor precum ţânţarii. Coaliţia Abbott, o reţea formată din medici şi peste 20 de organizaţii de sănătate publică din lume, lucrează pentru a identifica ameninţările virale emergente, inclusiv multe dintre ele generate de schimbările climatice, în încercarea de a preveni următoarea pandemie la nivel global.
Experţii din Coaliţia Abbott de apărare împotriva pandemiilor, care se autointitulează şi „vânătorii de virusuri”, au descoperit multe ameninţări de care ştim astăzi, de la o boală neobişnuită transmisă de căpuşe în Thailanda până la un focar surpriză în Columbia al unei infecţii răspândite de musculiţe.
„Lista lucrurilor care trebuie să ne îngrijoreze, aşa cum am văzut cu pandemia de Covid-19, nu este statică”, a declarat Gavin Cloherty, un expert în boli infecţioase care conduce Coaliţia Abbott de apărare împotriva pandemiilor.
„Trebuie să fim foarte vigilenţi cu privire la modul în care se schimbă <băieţii răi> despre care ştim, dar şi dacă există <copii noi> în cartier”, a declarat el pentru AFP.
Coaliţia reuneşte medici şi oameni de ştiinţă de la universităţi şi instituţii de sănătate din întreaga lume, fiind finanţată de gigantul Abbott în domeniul asistenţei medicale şi al dispozitivelor medicale.
Prin descoperirea de noi ameninţări, coaliţia oferă companiei un potenţial avans în conceperea de kituri de testare care s-au dovedit esenţiale pentru răspunsul la Covid-19.
Iar implicarea acesteia oferă coaliţiei fonduri şi capacitatea de a detecta şi secvenţia, dar şi de a răspunde la noile virusuri.
„Când găsim ceva, suntem capabili să realizăm foarte rapid teste de diagnostic la nivel industrial”, a precizat Cloherty.
„Ideea este de a delimita un focar, astfel încât să sperăm că vom putea preveni o pandemie”, a adăugat cercetătorul.
Virusurile, printre cele mai abuzive organisme de pe Pământ
Coaliţia a secvenţiat aproximativ 13.000 de probe de când şi-a început activitatea în 2021.
În Columbia, a descoperit un focar de Oropouche (OROV), un virus răspândit de musculiţe şi ţânţari, care fusese rar întâlnit acolo înainte. Boala provocată este cunoscută popular ca virusul sau „febra leneşului”, după mamiferul care poate fi o gazdă animală cheie pentru virus, insectele transmiţându-l de la leneşi la oameni şi invers.
Activitatea filogenetică pentru a urmări arborele genealogic al tulpinii a arătat că aceasta provine din Peru sau Ecuador, mai degrabă decât din Brazilia, un alt punct fierbinte.
„Putem vedea de unde se deplasează lucrurile. Este important din perspectiva sănătăţii publice”, a precizat Cloherty.
Dificil şi costisitor
Mai recent, coaliţia a colaborat cu medicii din Thailanda pentru a dezvălui că un virus transmis de căpuşe a fost la originea unui grup misterios de cazuri de pacienţi.
„La momentul respectiv, nu ştiam ce virus provoacă acest sindrom”, a explicat Pakpoom Phoompoung, profesor asociat de boli infecţioase la Spitalul Siriraj.
Testarea şi secvenţierea probelor care datau încă din 2014 au arătat că multe erau pozitive pentru sindromul febrei severe cu trombocitopenie (SFTSV).
„Mai puţin de 10 pacienţi au fost (anterior) diagnosticaţi cu SFTSV în Thailanda. Nu avem diagnostic PCR, nu avem serologie pentru diagnosticarea acestei infecţii virale”, a precizat Pakpoom.
Căpuşele sunt un alt vector de boală care îşi extinde aria geografică.
Diagnosticarea acesteia „este dificilă, necesită multă muncă şi este, de asemenea, costisitoare”.
Şi există o nevoie tot mai mare de a urmări aceste ameninţări pe măsură ce schimbările climatice extind aria de răspândire a bolilor infecţioase la nivel global.
Legătura dintre schimbările climatice şi bolile infecţioase este bine stabilită şi are mai multe faţete.
Condiţiile mai calde permit vectorilor precum ţânţarii să trăiască în locuri noi, ploile mai abundente creează mai multe bazine de reproducere, iar condiţiile meteorologice extreme forţează oamenii să iasă în aer liber, unde sunt mai vulnerabili la înţepături.
Impactul omului asupra planetei determină, de asemenea, răspândirea şi evoluţia bolilor infecţioase în alte moduri: pierderea biodiversităţii forţează virusurile să evolueze către noi gazde şi poate împinge animalele în contact mai strâns cu oamenii.
„Trebuie să fim vigilenţi"
Analiza filogenetică a tulpinii SFTSV din Thailanda oferă o imagine de ansamblu a unei interacţiuni complexe, care a arătat că virusul a evoluat de la o căpuşă cu o arie geografică mai mică la căpuşa asiatică cu coarne lungi, mai rezistentă.
Analiza a sugerat că evoluţia sa a fost determinată în mare măsură de utilizarea pesticidelor care au redus numărul iniţial de căpuşe gazdă.
În ultimii ani au fost înregistrate epidemii record de dengue (febra denga) în mai multe părţi ale lumii.
Odată ce virusul a evoluat, acesta s-ar putea răspândi mai departe, întrucât căpuşele asiatice cu coarne lungi pot trăi pe păsări, care călătoresc mai departe şi mai repede din cauza schimbării condiţiilor climatice.
„Este aproape ca şi cum ar fi o linie aeriană”, a explicat Cloherty.
Amprentele schimbărilor climatice se regăsesc peste tot, de la epidemii record de dengue în America Latină şi Caraibe la răspândirea virusului West Nile în Statele Unite şi ţările din Europa, inclusiv România.
Deşi coaliţia s-a dezvoltat în urma activităţii care a precedat pandemia, răspândirea globală a Covid-19 a reprezentat un puternic memento al riscurilor bolilor infecţioase.
Dar Cloherty se teme că oamenii uită deja aceste lecţii. „Trebuie să fim vigilenţi”, a subliniat el. „Ceva ce se întâmplă astăzi în Bangkok s-ar putea întâmpla mâine în Boston”, sau în oraşe din Europa.
Un nou sondaj realizat de Abbott arată că epidemiologii consideră că agenţii patogeni virali şi cei transmişi de ţânţari reprezintă preocupări prioritare pentru focarele de boală
61% dintre experţii în boli infecţioase au declarat că agenţii patogeni transmişi de ţânţari reprezintă cea mai mare ameninţare pe măsură ce clima se schimbă. Abbott Pandemic Defense Coalition - Sondaj 2024, septembrie 2024
Coaliţia Abbott de apărare împotriva pandemiilor a intervievat peste 100 de experţi mondiali în virusologie, epidemiologie şi boli infecţioase pentru a prezenta cele mai recente idei ale acestora, referitoare la o potenţială nouă pandemie.
Rezultatele sondajului arată că experţii în boli infecţioase consideră că este necesar să se remedieze lacunele din programele de supraveghere pentru identificarea agenţilor patogeni emergenţi, finanţarea sănătăţii publice şi capacităţile infrastructurii de testare.
Aceştia indică agenţii patogeni virali şi agenţii patogeni transmişi de ţânţari ca fiind susceptibili de a declanşa epidemii, deoarece oamenii, animalele şi virusurile se suprapun; iar virusurile noi sunt la fel de îngrijorători ca şi modificările virusurilor existenţi.
Experţii sunt de părere că o monitorizare solidă a schimbării zonelor de răspândire a insectelor, a habitatelor animalelor şi a migraţiilor acestora, precum şi a fenomenelor meteorologice extreme sunt importante pentru înţelegerea bolilor infecţioase şi a schimbării tiparelor de risc.
Abbott a anunţat rezultatele unui nou sondaj efectuat în rândul celor mai importanţi experţi în boli infecţioase din întreaga lume cu privire la stadiul pregătirii pentru pandemii şi a constatat că, deşi majoritatea sunt de acord că pregătirea s-a îmbunătăţit de la pandemia Covid-19, respondenţii spun că există în continuare lacune semnificative în ceea ce priveşte crearea de programe de supraveghere pentru identificarea agenţilor patogeni emergenţi, finanţarea sănătăţii publice şi capacităţile adecvate ale infrastructurii de testare.
Sondajul, comandat de Coaliţia Abbott de apărare împotriva pandemiilor, a întrebat mai mult de 100 de experţi în virusologie, epidemiologie şi boli infecţioase din întreaga lume cu privire la priorităţile lor pentru a aborda lacunele în pregătirea pentru focarele de boli, opiniile lor cu privire la modul în care mediul în schimbare are un impact asupra bolilor infecţioase şi sugestiile lor pentru construirea unui sistem de asistenţă medicală rezilient, capabil să identifice şi să răspundă la focarele de boli emergente din întreaga lume.
„La fel cum oamenii de ştiinţă au dezvoltat sisteme sofisticate de monitorizare pentru a urmări furtunile şi uraganele emergente, sarcina noastră ca vânători de virusuri este să identificăm agenţii patogeni care au potenţialul de a declanşa epidemii, pentru a fi cu un pas înainte”, a declarat Gavin Cloherty, doctor în ştiinţe, şeful departamentului de cercetare în domeniul bolilor infecţioase de la Abbott şi şeful Coaliţiei Abbott de apărare împotriva pandemiilor.
„Supravegherea bolilor este radarul nostru, ajutându-ne să prioritizăm ce virusuri sunt cele mai susceptibile de a declanşa o epidemie şi unde pot apărea aceste epidemii”, a completat el.
Întrebaţi să clasifice tipurile de agenţi patogeni care sunt cel mai probabil să declanşeze epidemii:
- Respondenţii s-au plasat la egalitate cu privire la faptul că un nou agent patogen (50%) sau modificări ale unei boli cunoscute (50%) reprezintă o ameninţare mai mare pentru focare la scară largă.
- Aproape toţi (94%) consideră că agenţii patogeni virali sunt cei mai susceptibili de a duce la apariţia unor epidemii pe scară largă, urmaţi de bacterii, infecţii fungice şi parazitare.
- Un agent patogen foarte transmisibil, un virus nou pentru care nu există teste, tratamente sau vaccinuri disponibile şi un virus care se poate transmite pe cale silenţioasă sunt factorii cei mai susceptibili de a accelera transformarea unui focar local în epidemie sau pandemie; un agent patogen cunoscut care este acum rezistent la medicamente, un virus care cauzează o mortalitate ridicată sau unul cu o morbiditate ridicată sunt mai puţin susceptibili.
Sondajul a solicitat, de asemenea, experţilor în boli infecţioase punctul lor de vedere cu privire la impactul pe care schimbările climatice l-ar putea avea asupra gravităţii şi frecvenţei focarelor de boli infecţioase, inclusiv asupra fenomenelor meteorologice extreme şi asupra locului în care trăiesc insectele şi animalele.
Experţii au identificat agenţii patogeni transmişi de ţânţari (61%) ca reprezentând cea mai mare ameninţare la adresa sănătăţii umane în contextul schimbărilor climatice, comparativ cu agenţii patogeni aviari (21%), animali (14%) sau proveniţi de la căpuşe (4%).
Virusurile provenite de la ţânţari - inclusiv febra dengue, virusul Zika, virusul West Nile şi malaria - sunt frecvente în zonele tropicale, inclusiv în America Latină, Africa şi Asia.
Oamenii de ştiinţă au constatat că o creştere a temperaturilor şi creşterea numărului de inundaţii împing ţânţarii care pot transmite aceste boli către noi locuri. Oamenii de ştiinţă preconizează că 1,3 miliarde de oameni ar putea fi afectaţi de Zika până în 2050, iar 61% din populaţia lumii ar putea fi afectată de dengue până în 2080.
Rezultatele sondajului au arătat că experţii în boli infecţioase consideră că o urmărire solidă a schimbării ariilor de răspândire a insectelor, a habitatelor animalelor şi a migraţiilor acestora, precum şi a fenomenelor meteorologice extreme sunt importante pentru a înţelege evoluţia tiparelor de risc pentru bolile infecţioase.
„Creşterea temperaturii şi fenomenele meteorologice extreme au un impact asupra modului în care interacţionează oamenii, animalele şi insectele şi găsim virusuri transmise de ţânţari în locuri noi”, a declarat dr. Jorge Osorio, profesor şi director al Institutul de Sănătate Globală din cadrul Universităţii Wisconsin-Madison.
„Pe măsură ce aceste virusuri apar în mai multe părţi ale lumii, avem nevoie de un efort coordonat la nivel mondial pentru a împărtăşi învăţămintele ţărilor care au gestionat cu succes aceste boli, precum şi pentru a ne asigura că există o supraveghere eficientă şi contramăsuri”, a subliniat specialistul.
Ca parte a sondajului, respondenţii au fost rugaţi să împărtăşească priorităţile lor pentru abordarea celor mai urgente lacune în starea actuală de pregătire a lumii.
Programele de supraveghere pentru identificarea agenţilor patogeni emergenţi, finanţarea infrastructurii de sănătate publică, testarea capacităţilor infrastructurii, creşterea numărului de epidemiologi şi de lucrători de primă linie, precum şi dezvoltarea testelor de diagnostic au fost menţionate ca fiind primele cinci domenii de investiţii.
Referinţe:
Abbott Pandemic Defense Coalition Pandemic Preparedness Survey. Full report available on Abbott.com: https://www.abbott.com/content/dam/corp/abbott/en-us/hub/Abbott-Pandemic-Defense-Coalition-2024-Survey-Report.pdf.
Smith, P. et al. (2024). Climate change impacts on global biodiversity. Global Change Biology, 30(2), 123-145. https://doi.org/10.1111/gcb.15384
Brown, L et al. (2019). Microbial interactions in the human gut. Nature Microbiology, 4(8), 1234-1245. https://doi.org/10.1038/s41564-019-0476-8
